Polonia: Partidul guvernamental aniversează cu naţionaliştii

Odată cu sfârşitul Primului Război Mondial a reapărut şi Polonia pe harta Europei. Luau sfârşit 123 de ani de dominaţie străină. Partidul guvernamental PiS, conservator şi naţionalist, s-a folosit de tradiţionalul marş al independenţei, o iniţiativă anuală a naţionaliştilor, pentru a realiza o mare demonstraţie cu putere de simbol. Este pentru prima dată că partidul de guvernământ mărşăluieşte umăr la umăr cu extremişti de dreapta. Guvernele anterioare au refuzat să confere legitimitate grupărilor radicale.

Adversarii tradiţionali

Şi în acest an s-au făcut auzite sloganuri pline de ură în secţiunea mai radicală a demonstraţiei. Între adversarii tradiţionali se numără "roşii", foştii comunişti existenţi încă în rândurile funcţionarilor polonezi şi liberalii de stânga europeni, care sunt percepuţi ca o ameninţare la adresa valorilor tradiţionale.

"Vrem o Polonie catolică mare", au scandat demonstranţii. Alţii şi-au exprimat voinţa de a nimici "banda roşie cu seceră şi ciocan". Anul trecut s-au putut vedea bannere cu un conţinut şi mai agresiv, fără a exista urmări de natură juridică. De aceea, partidul PiS a fost acuzat că manifestă prea mare toleranţă faţă de naţionalişti.

Fără încăierare nu merge

Chiar dacă anul acesta au mărşăluit împreună cu guvernanţii, naţionaliştii au avut mesaje proprii. Anul acesta deviza lor a fost: "Dumnezeu, Onoare, Patrie". Membri ai organizaţiei "Tineretul Întregii Polonii" au incendiat steagul UE. Asupra unor poliţişti şi contrademonstranţi de stânga au fost lansate petarde şi sticle goale.

Potrivit unor surse, au fost fluturate şi steaguri ale formaţiunii italiene Forza Nuova. Şeful acesteia, Roberto Fiore, care se autocalifică drept fascist, a rostit anul trecut un discurs la Varşovia. Membrii Taberei Naţionale Radicale poloneze (ONR) au apărut ca de obicei cu steaguri proprii, deşi anul acesta guvernanţii au cerut participanţilor să nu vină la marş decât cu steagul Poloniei.

Ziua care ar trebui să unifice naţiunea

Astfel, politicienii PiS au eşuat în încercarea lor de a transforma marşul într-o mare demonstraţie paşnică. Premierul Morawiecki ceruse concetăţenilor săi să "sărbătoarească libertatea împreună cu familia, cu vecinii. Chiar şi cu oamenii cu care nu suntem mereu de acord în viaţa de zi cu zi". El a şi inivitat familii la o serbare în sediul guvernului.

La aceasta a participat şi familia Kozera. De 13 ani tatăl, mama şi fiul lor trăiesc în Scoţia, ei numărându-se între cei două milioane de polonezi care şi-au părăsit ţara după anul 2004, anul aderării la UE, în căutarea unei slujbe mai bine plătite în vest. "Aşa ceva trăieşti o dată în viaţă. Este ceva irepetabil. Am venit special la Varşovia cu avionul pentru a participa la Marşul Independenţei", a declarat Bartosz Kozera, care îşi câştigă existenţa ca muncitor pe şantier.

"Mi-e dor mereu de ţară. Acasă în Scoţia am un săculeţ cu pământ din Polonia", a povestit soţia sa Kamila. Deşi sunt îngrijoraţi de controversele existente în jurul manifestării de Ziua Independenţei, ei nu au avut reticenţe să mărşăluiască împreună cu naţionaliştii. Ei doar şi-au propus "să nu se lase provocaţi" şi să manifesteze paşnic.

Sunt vorbe pe placul politicienilor PiS. Polonia nu a fost niciodată atât de scindată ca acum, sub actualul guvern, care şi-a propus însă să unească societatea. "Sunt ferm convins că există sub stindardul Poloniei loc pentru toţi, independent de convingerile lor", a declarat preşedintele ţării, Andrzej Duda, în timpul unei ceremonii desfăşurate la Mormântul Soldatului Necunoscut din Varşovia. Totuşi, când el a prezentat înaltele oficialităţi prezente, a omis să-l menţioneze şi pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat undeva în rândul al treilea.

Probabil că Duda şi-a luat astfel revanşa pentru vorbele dure rostite anterior de Tusk la o manifestare din Lodz. El îi calificase acolo pe populiştii eurosceptici drept "bolşevicii de azi", care ar fi o ameninţare pentru independenţa ţării, dar care pot fi învinşi.