Cât costă personalul de îngrijire din Balcani?

Era un loc de muncă bine plătit, deși destul de neobișnuit, cel pe care îl avea Nevena Pejić*, în urmă cu doi ani, la hotelul "Slavija" din centrul Belgradului. Hotelul era ocupat peste medie, anumite încăperi fuseseră spontan transformate în săli de curs. În spatele unor draperii grele, peste o sută de persoane învățau germana, de dimineața până după-amiaza. Nevena le preda acestora limba germană.

"Oamenilor li se promisese un loc de muncă în Germania dacă stăpâneau oarecum limba germană. Li se plătea cazarea în hotelul 'Slavija', primeau mâncare și chiar și ceva bani", își amintește Pejić.

Agenția de intermediere Artigum Management se prezenta ca aparținând unui "angajator german". Mulți au venit, din acest motiv, și din statele vecine, din Macedonia de Nord sau din Bosnia, de exemplu. Scopul lor era să ajungă cât mai repede la nivelul B2 de cunoaștere a limbii germane pentru a obține un loc de muncă în Germania. O misiune aproape imposibilă, explică profesoara.

"Mulți au renunțat la cursuri pentru că scopul final era greu de atins", punctează ea. "Unii s-au plâns că au fost înșelați de agenție. Își lăsaseră familiile acasă, investind toate speranțele în acest plan."

Este doar unul din numeroasele exemple din "industria migrației", o branșă care, pe de-o parte, se alimentează din mizeria cotidiană din Balcani și, pe de altă parte, este întreținută de necesarul stringent de personal medical din Germania. De ani buni, agențiile de intermediere și reprezentanții lor din Balcanii de Vest fac reclamă pentru clinicile și căminele de bătrâni din Germania, care oferă prime consistente pentru intermedierea cu succes.

Se caută cu disperare îngrijitori și personal medical auxiliar

Oficiul Federal pentru Intermedierea Forței de Muncă din Germania anunța recent că peste 50.000 de cetățeni din șase state din Balcanii de Vest (Serbia, Bosnia-Herțegovina, Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru) lucrează în sectorul medical. Aceasta reprezintă o creștere de 6500 de persoane față de anul anterior.

Astfel se estompează oarecum necesarul de forță de muncă în domeniul în care, potrivit prognozelor, în următorii 5 ani vor lipsi circa 200.000 de îngrijitori. "Scoaterea la concurs a unui post în Germania nu are niciun sens. Nu se prezintă niciun candidat", dezvăluie șeful de personal al unuia dintre cele mai mari lanțuri de cămine pentru vârstnici din Germania, cu peste 7000 de locuri. Acesta mărturisește că între timp compania este dispusă să plătească până la 10.000 de euro pentru fiecare angajat intermediat de firmele de profil. El însă a refuzat în ultimul moment să mai acorde un interviu pentru DW, nefiind singurul care refuză să vorbească public despre acest subiect. 

Mai mulți intermediari recunosc că pot primi până la 15.000 de euro pentru recomandarea unei persoane calificate angajate în Germania. Suma este împărțită cu școlile de limbă și angajatorii locali. Se poate aprecia că în această branșă cifra de afaceri anuală însumează mai multe sute de milioane de euro și că cei activi în acest domeniu nu respectă niciun fel de reguli.

"Pentru mine este precum traficul de persoane"

Într-un mic birou la marginea orașului Köln, Kay Simon zâmbește obosit când aude de acest gen de afaceri. Este șeful Agenției de Intermediere IPP Health, una dintre cele mai mari care recrutează în Balcani. "Începutul în Germania este oricum dificil. Când o astfel de agenție mai face și promisiuni nerealiste, atunci este și mai rău."

Metoda clasică, mai spune Simon, este reprezentată de promisiunea unor salarii mari, dar se încurcă în mod voit salariul net cu salariul brut. Sau li se povestește potențialilor angajați că își vor putea aduce întreaga familie. "Oamenii ajung în Germania...unde este rece, plouă, familia este departe, banii nu corespund înțelegerii. Oamenii ajung la capătul puterilor", spune Simon. "Nu este în niciun caz corect să îi atragă pe oameni cu promisiuni deșarte și să îi aducă așa în Germania. Pentru mine este precum traficul de persoane."

Un alt intermediar, care preferă să nu îi fie publicat numele în presă, recunoaște că racolează personal medical din clinicile din Balcani. Lucrează cu câteva asistente medicale. "Mă sună și mă anunță de exemplu, că au trei colege, care vor să vină în Gemania. Dacă reușim, atunci primesc de la mine 300 de euro de persoană."

Contracte dure

Intermediarii știu foarte bine ce le poate încurca planurile: atunci când un candidat, pentru care s-au plătit deja cursurile de limbă și restul actelor necesare nu mai semnează contractul cu angajatorul din Germania. 

Din acest motiv agenția Pro Sert, cu sediul în orașul Kragujevac din Serbia, îi obligă pe candidați să semneze un contract în care se prevede plata a 3000 de euro, în cazul în care aceștia renunță la oferta inițială. Potrivit unor contracte ajunse în redacția DW, candidatul plătește suma dacă renunță la locul de muncă, dacă semnează cu o altă agenție de intermediere sau dacă refuză primele două oferte prezentate de agenția Pro Sert.

Această agenție colaborează cu Dekra-Akademie  - un  faimos institut privat de educație din Germania, cu peste 150 de centre. Dekra pregătește personal și în afara Germaniei. Șefa filialei Dekra din Serbia este Aleksandra Talić, care, până în aprilie 2019, a condus contestata agenție Pro Sert.. Colaborarea este ideală: Dekra pregătește personal în cinci centre din Serbia, Pro Sert aduce personalul în Germania și încasează.

"Candidații trebuie să învețe germană și să reușească examenele", spune Talić. Referindu-se la penalizările financiare, ea crede că: "dacă nu există motive întemeiate care să justifice nemulțumirea candidatului, atunci trebuie să tragem linie și să îi aratăm candidatului....mai bine spus, să îl ajutăm, să ia o decizie, să rămână."

Implicați sunt și șarlatanii clasici

Astfel de contracte ajung des la Mario Reljanović. Juristul din Belgrad consideră că penalizările atât de drastice nu se justifică. Există însă și variante mai rele. "Contracte evident incorecte. Acestea conțin costuri ascunse pentru candidați sau condiții foarte nefavorabile de lucru, de genul 12 ore pe zi, 7 zile din 7", explică Reljanović. "Ceea ce încalcă atât legislaţia muncii din Serbia cât și cea din Germania."

Cererea continuă însă să crească. Anual, circa 200.000 de oameni părăsesc cele șase țări balcanice, adică un procent din totalul populației. Industria migrației este pe val, chiar dacă unii intermediari mai dispar în luptele de pe piața muncii.

Între timp, și la hotelul "Slavija" atmosfera este mai liniștită. Neobișnuita clientelă, emigranții, a dispărut. A dispărut și agenția Artigum Management. Fosta șefă nu mai răspunde la telefon. S-a prăbușit oare acest model de afaceri?

Profesoara de germană Nevena Pejić a auzit că agenția lucrează în continuare dar sub altă denumire. Ea și alți profesori de germană au fost demiși, fără să li se mai plătească salariile din ultimele luni. Acum, Nevena oferă meditații private și primește banii cash.

*numele a fost schimbat

Investigația a fost posibilă cu sprijinul bursei "Reportes in the Field", un proiect inițiat de fundația Robert Bosch Stiftung și ONG-ul n-ost.