UE oferă suport R. Moldova în lupta contra COVID-19

Odată cu declanșarea crizei legate de răspândirea COVID-19, Uniunea Europeană a reacționat, hotărând să  acorde ajutor țărilor din Parteneriatul Estic în lupta contra pandemiei. Astfel, Republicii Moldova îi sunt alocate 87 de milioane de euro pentru depășirea crizei, iar acest ajutor vine să completeze fondurile în valoare totală de 140 de milioane euro, care au fost alocate de UE tuturor țărilor Parteneriatului Estic din programul regional de asistență. Cu toate acestea, Igor Dodon, președintele R. Moldova, a declarat la finele săptămânii trecute că UE nu ar fi acordat niciun ajutor și că ar fi doar niște „declarații frumoase”. Peter Michalko, ambasadorul UE la Chișinău, vorbeşte, în interviul acordat DW, despre asistența oferită R. Moldova în lupta contra noului virus, dar și despre măsurile luate în atenuarea consecințelor economice și sociale ale pandemiei.

DW: Care este asistența pe care o oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova în legătură cu combaterea COVID-19 și în ce condiții este acordată?

Peter Michalko: Asistența pentru prevenirea crizei legate de COVID-19 este o reacție foarte rapidă a UE. Pentru Republica Moldova este relevant și pachetul care a fost anunțat pentru țările Parteneriatului Estic (PaE). Acestea sunt fonduri pentru prevenirea crizei actuale din punct de vedere medical. Este vorba de 30 de milioane de euro pentru țările PaE, pe care UE le-a oferit și sunt folosite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Această organizație, care este partenerul cel mai relevant în lupta împotriva virusului, lucrează împreună cu autoritățile naționale pe lista necesităților pe care le-a prezentat R. Moldova și ele vor fi procurate inclusiv din banii care vin din partea UE.

La aceasta se adaugă și un pachet de 11 milioane, care va fi folosit de către societatea civilă, de organizațiile care oferă susținere, pentru cei vulnerabili și pentru persoanele în vârstă. Tot ca reacție imediată, este pachetul de 100 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru ca acestea să poată supraviețui crizei. Eu presupun că R. Moldova va avea mult de câștigat cu acești bani, pentru că acest mecanism deja funcționează de mai mulți ani și întreprinderile din R. Moldova deja s-au folosit de linii de credit, au experiență și pot repede să acceseze acești bani. După cum ați văzut, vine în următoarea perioadă și un pachet mai mare, de 700 milioane euro, care sunt credite și granturi tot pentru întreprinderile mici și mijlocii. Dar și 500 milioane euro de garanții bancare pentru companiile, care trebuie să aibă acces mai ușor la credite. Aici deja vedem că UE susține și impactul social și economic. Împreună cu acestea, ca pachet separat de prevenire a acestei crize, vin și 87 milioane euro, care sunt reorientate din proiecte, care deja sunt în implementare sau care sunt planificate și acești bani vor fi folosiți pentru atenuarea impactului. Acestea sunt granturi, bani care nu vor trebui returnați. Este un proces în desfășurare și lucrăm la valorificarea acestor bani cât mai repede.

Pentru ce vor putea fi folosiți acești bani? Există condiții impuse autorităților de la Chișinău?

Acești bani nu sunt legați de nicio condiție. Dacă e să vorbim exact de bani, o parte din aceștia deja sunt aici. De exemplu, banii care sunt pentru OMS. În ceea ce privește proiectele în desfășurare, activitățile au fost deja reorientate și acum sunt deja în proces de aprovizionare cu, de pildă, material medical. Dacă e să vorbim de liniile de creditare pentru bănci, acestea sunt deschise și stau la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii. Pe de altă parte, este și perspectiva acelor bani care vor veni în continuare.

Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a afirmat recent că sunt niște „declarații frumoase”, dar speră că vom primi ajutor. A existat până astăzi vreo intenție din partea autorităților de la Chișinău să acceseze acest ajutor?

Este regretabil atunci când apar declarații care încearcă să pună Uniunea Europeană în lumină negativă. Mai ales că susținerea din partea UE este foarte mare și mult mai mare decât din partea altora. După cum ați văzut, am reacționat imediat și OMS, ca partener, lucrează deja cu autoritățile de la începutul crizei. Deja poate fi achiziționat materialul medical, precum și acoperite alte necesități, pe care le are Republica Moldova.

Această criză pandemică a pus multe bariere de circulație. Care este situația privind funcționarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre UE și Republica Moldova (DCFTA)? Pot exportatorii moldoveni să transporte mărfurile spre UE?

Transportul merge așa cum a mers şi până acum şi va fi în continuare un important lucru pentru revitalizarea economiei. Faptul că R. Moldova exportă actualmente mai mult în Europa va fi un factor foarte important în acest sens. Deci aceste livrări continuă, iar dacă vorbim de șoferii de TIR, aceștia trebuie doar să respecte regulile țărilor prin care trec. Căile de acces sunt în continuare deschise și se lucrează chiar la îmbunătățirea acestor posibilități. Va fi important, inclusiv pentru cetățenii R. Moldova, ca mărfurile să continue să ajungă la consumatori.

Una din problemele majore este legată de revenirea migranților din țările UE înapoi în R. Moldova. Ce măsuri a întreprins UE pentru revenirea acestora?

După cum ați văzut, din partea R. Moldova s-au organizat zboruri și mulți oameni au revenit în țară. Aceste reveniri țin și de situația din țările în care cetățenii se aflau, dar și de situația individuală, în ceea ce privește locurile de muncă. Aici este important, pentru toate țările, să ieșim cât mai repede din situația de criză și să fie oprită răspândirea coronavirusului, iar economiile să își revină la normal, inclusiv să fie salvate locurile de muncă. Sper cât mai repede să ajungem la normal.

Ce se va întâmpla după pandemie? Va susține UE necondiționat R. Moldova?

Relația noastră cu R. Moldova este una foarte strânsă și va rămâne așa în continuare. Va fi foarte important să păstrăm și să consolidăm aceste instrumente pe care le avem. Condiția implementării reformelor rămâne actuală. Sunt sigur că în situația ieșirii din criză, țările vor fi interesate în atragerea investițiilor, în a revitaliza economia, iar cei care vor fi cel mai bine pregătiți vor avea cele mai bune șanse. De exemplu, schimbările în economie în ceea ce privește demonopolizarea, posibilitățile pentru investitori să vină și să vadă că investițiile sunt asigurate, este un lucru important. De asemenea, în justiţie, problemele din acest domeniu trebuie să fie redresate, inclusiv prin reforma justiției. Aceasta va da posibilitatea ca R. Moldova să fie mai bine plasată în clasamentele pentru atragerea investițiilor şi pentru ca oameni să simtă că lucrurile se schimbă spre bine. Modernizarea sistemului de sănătate trebuie de asemenea să fie o prioritate, inclusiv cu resurse care să vină din partea UE. Dar pentru aceasta trebuie să avem siguranță că sistemul de achiziții publice activează după niște reguli transparente și la standardele statului de drept.

Vreau să spun încă un lucru, care arată că suntem în relații foarte strânse cu R. Moldova. Acest val foarte puternic de solidaritate, care există și în societatea de aici, a fost consolidat și cu ajutorul europenilor. Mai multe țări membre ale UE au venit cu material medical, de exemplu din partea Poloniei, a Franței etc. România a ajutat în mai multe moduri. Fie prin deschiderea posibilităților de a aduce acest material, fie prin aducerea cetățenilor R. Moldova din alte țări. De asemenea și companiile europene, care activează ca investitori aici, dar și misiunile diplomatice, au venit cu ajutoare. De exemplu, compania germană Kaufland a adus 5000 de teste de calitate înaltă, iar altele au oferit ajutoare financiare. Eu vreau să le mulțumesc tuturor celor, care au contribuit. Aceasta arată că vom ieși din criză împreună și vom fi mai puternici în viitor.