Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are strategii suprapuse prin care vrea să demonstreze că poate crește nu doar în sondaje, ci și în mărime. Astfel, comasarea câtorva mici partide naționaliste va duce la formarea așa numitului Pol Suveranist: Alianța Național Țărănistă condusă de Radu Ghidău, Partidul Republican condus de Marian Cucșa, Forța Identității Naționale - PSL - Ilan Laufer și Alianța Renașterea Națională - Peter Costea. Sunt formațiuni care adună voturile rudelor și nu au nicio influență pe piața politică autohtonă, dar care vor legitima importanța AUR prin tactica bulgărelui de zăpadă, care la început e mic, dar dacă îl rostogolești se poate mări. În fața radicalilor europeni nu se va mai prezenta ca un partid începător care abia acum își ia avânt, ci ca un pol de putere. De altfel, George Simion se lăuda astă vară la congresul unei formațiuni de dimensiuni reduse că la alegerile din 2024 vor conta doar două blocuri: „blocul PSD – al globaliștilor, al forțelor antinaționale care au distrus România, și blocul AUR – al patrioților, al forțelor naționale, al celor care vor România reconstruită”. Prin acest enunț, AUR se compară cu cel mai mare și mai structurat partid din România arătând în acest fel că extremiștii ar fi de același calibru. În același timp, printr-o singură propoziție, liderul AUR simplifică pentru electoratul lui întreaga situație politică: „azi nu mai vorbim de stânga și dreapta”, „azi vorbim despre patrioți și globaliști”.
Polul suveranist proiectat de AUR încă de anul trecut îi va da mai multă portanță partidului, care se pregătește pentru un scor bun la europarlamentare, în așa fel încât să joace un rol important în alianța extremiștilor din Parlamentul European, care speră să primească statut oficial după alegerile din 2024. Pentru a obține această recunoaștere, un grup politic trebuie să fie compus din minimum 25 de eurodeputaţi aleşi în cel puţin un sfert dintre statele membre, adică cel puţin şapte ţări membre, conform configurației acutale.
AUR a crescut de la 9%, cât a câștigat la alegerile din 2020, la 20% în sondajele din acest an, cu toate că liderii acestui partid nu sunt foarte prezenți la marile televiziuni de știri, iar în presa așa zis tradițională sunt priviți cu scepticism. Partidul are însă foarte multe site-uri pe care le administrează, prin care își difuzează propaganda și pe care le distribuie judicios pe rețele sociale. După cât de departe ajunge propaganda girată de AUR se înțelege că această formațiune lucrează cu profesioniști și strategi care înțeleg bine mediul virtual.
Alianța pentru Unirea Românilor se încadrează în tendințele extremiste vizibile în toată Europa. Practic, unul din trei europeni preferă un partid radical, după cum arată o analiză recentă din care se observă că tot mai mulți alegători se regăsesc în partidele anti-sistem. Dintr-un studiu făcut în Germania situația se vede chiar mai clară: fiecare a douăsprezecea persoană din această țară are o viziune de extremă dreapta, iar la alegerile regionale recente, extremiștii de la AfD au devenit populari și în vestul țării, nu doar în Est, unde era bazinul lor electoral. Anul trecut, în Franța, Marine Le Pen a stabilit un nou record, cu 41,5% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În Ungaria, Fidesz a obținut 54% la alegerile parlamentare și Viktor Orbán a obținut al patrulea mandat de premier. Suedezii Democrați, o formațiune anti-migrație a ieșit pe locul al doilea cu 20,5%, în vreme ce în Europa Centrală și de Est, extrema dreaptă este în ascensiune în Estonia, Croația, România și Bulgaria.
AUR crește în sondaje fără să fie foarte vizibil, fără să aibă structuri teritoriale, fără să uzeze de comunicarea politică clasică. Acest partid se strecoară în electorat prin mijloace diferite, folosindu-se de caravane medicale pentru săraci, de vizite în sate cu diverse cadouri pentru copii, de tatonări în licee și universități, dar și de competențele și rețelele unor foști înalți ofițeri din instituțiile de forță, care au aderat la AUR.