Populiştii olandezi îşi doresc excluderea României şi Bulgariei din UE

Geert Wilders este un adversar declarat al Europei şi un duşman înverşunat al islamului şi se pare că o mare parte a electoratului din Olanda apreciază această poziţie. Partidul său a cucerit direct 4 din cele 25 de locuri destinate olandezilor în Parlamentul European de la Strasbourg. Clasându-se imediat după creştin-democraţi, partidul populist de dreapta a devenit cel de-al doilea partid important din Olanda. Geert Wilders a declarat că sloganurile sale de dreapta se adresează în primul rând celor nemulţumiţi:

Lehamitea de Europa

"Oamenii s-au săturat de o Europă de dimensiuni mari, care ar putea cuprinde într-o zi chiar şi Turcia. S-au săturat şi de cabinetul Balkenende şi Bos, demonstrând că nu se mai lasă excluşi. Acesta a fost doar începutul. Vom continua şi vom deveni şi mai puternici!"

Wilders a convins electoratul prin criticile aduse Europei, prin atacurile verbale împotriva unei posibile aderări la Uniunea Europeană a Turciei, dar şi împotriva marii coaliţii de la Haga, ce deţine în prezent puterea în Olanda. Între altele, populiştii lui Wilders au pledat şi pentru excluderea României şi Bulgariei din Uniunea Europeană.

Oficialii olandezi par a nu intra în panică

Între timp, premierul creştin-democrat Jan Peter Balkenende încearcă să-şi păstreze calmul:

"Coaliţia de guvernământ va fi evaluată la alegerile naţionale, care sunt programate pentru mai 2011. Acum este vorba de Bruxelles şi Strasbourg, dar sigur că nu putem ignora opţiunea alegătorilor, astfel încât trebuie să ne intensificăm eforturile atât în cabinetul nostru, cât şi în Parlamentul European."

Partidul care a pierdut cele mai multe voturi în comparaţie cu alegerile anterioare este cel social-democrat, care face parte din coaliţia de guvernământ din Olanda alături de creştin-democraţi. Liderul partidului , Wouter Bos, a recunoscut că mesajul social-democraţilor nu a ajuns la alegători:

"Cele trei partide, care au înregistrat cele mai mari pierderi, au avut dintotdeauna o legătură strânsă cu Europa, fiind dispuse să preia răspundere şi să apere Uniunea Europeană de mulţi critici. Se pare că această poveste nu i-a convins pe alegători, motiv pentru care trebuie să analizăm foarte critic campania noastră."

Un alt partid de stânga, care a pledat deschis pentru Europa, numit D66, a obţinut de două ori mai multe voturi decât la scrutinul anterior. În concluzie, se poate spune că în Olanda s-au bucurat de cel mai mare succes acele partide care au adoptat o poziţie fermă faţă de Europa, spunând cât se poate de hotărât "DA" sau "NU" Uniunii.

Autori: Ludger Kazmierczak / Alexandra Sora

Redactor: Medana Weident