Preluarea refugiaţilor agită Uniunea Europeană

Refugiaţii continuă să vină în Europa, pe mare, luând cu asalt graniţele externe ale continentului. Iar Uniunea Europeană întâmpină, nu de ieri, de azi, masive probleme în încercarea de distribuire a nou-veniţilor în ţările europene.

Italia şi Grecia, primele "staţii" în care ajung migranţii, se plâng că nu primesc ajutor suficient, părere împărtăşită şi de Comisia Europeană, care vrea să pedepsească Ungaria, Polonia şi Cehia din cauza nerespectării cotelor obligatorii de preluare a migranţilor. Acest sistem de relocare a migranţilor nu cuprinde milioanele de persoane sosite începând de la debutul crizei, ci doar aproximativ 160.000 de refugiați, aflați în Italia și Grecia.

Cele patru state aveau alocată o cotă totală de 11.000 de imigranți, dar nu au primit decât 28. Slovacia a primit 16, Cehia 12, iar Polonia și Ungaria au anunțat de la bun început că se opun cotelor obligatorii. Autorităţile de la Praga au decis, la rândul lor, să nu mai preia nici un migrant, invocând motive de securitate.

În opinia comisarului european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, "Europa nu înseamnă doar să primeşti bani şi să garantezi securitate", făcând, evident, trimitere la refuzul celor trei state est-europene de a prelua migranţi. Aceste ţări, spune oficialul european, nu au de ales. "Decizia luată la nivelul UE este una obligatorie, stabilită de toate ţările europene şi care trebuie respectată de toată lumea, fără excepţie", a subliniat Avramopoulos.

La rândul său, şeful CE Jean-Claude Juncker a spus, într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, că Uniunea Europeană trebuie să înceapă procedura de infrigement împotriva Ungariei, Poloniei şi Cehiei. Iată că, acum, Executivul comunitar urmează să trimită scrisori de notificare oficială autorităților de la Praga, Varșovia și Budapesta. Aceste scrisori marchează primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligațiile ce-i revin în conformitate cu tratatele și deciziile UE. Planul de relocare a 160.000 de refugiați a fost adoptat în septembrie 2015, în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat împotrivă.

Luni, ministrul de Interne al Poloniei, Maiusz Blaszczak, a declarat că ţările care au preluat refugiaţi au devenit un spaţiu de acţiune pentru terorişti. "Vedem cum astăzi Franţa se află în stare de urgenţă, iar în Germania, Belgia şi Suedia au loc atentate teroriste", a punctat oficialul polonez. Baszczak a declarat că declanșarea infringement-ului este o decizie nefundamentată și că Grupul de la Visegrad va prezenta o declarație comună președintelui Consiliului European, polonezul Donald Tusk.

Însă cea mai dură poziție a venit de la Budapesta. Tot luni, vorbind în fața Parlamentului, premierul Viktor Orban a declarat că „Bruxelles-ul s-a aliat pe față cu teroriștii“, odată ce insistă pentru relocarea imigranților. „Să nu riscăm viitorul Ungariei de dragul unor utopii precum Statele Unite ale Europei, societatea civilă sau oricare altele“, a spus Orban.

În replică, Dimitris Avramopoulos a amintit că refugiaţii care ar urma să fie relocaţi în statele europene sunt oameni complet identificaţi, cărora li s-au luat amprentele şi care nu prezintă niciun risc de securitate.

Organizaţia Amnesty International susţine de asemenea distribuirea corectă a refugiaţilor în toate ţările UE. Iverna McGowan, directoare a filialei Amnesty International din Bruxelles, a salutat paşii întreprinşi de UE (care începe procedura de infrigement împotriva Ungariei, Poloniei şi Cehiei). În opinia ei, numărul refugiaţilor nu este deloc mare. "Germania, ţara căreia i-a fost atribuită cea mai mare cotă, a preluat aproximativ 5700 de refugiaţi din Italia şi Grecia", spune reprezentanta AI.

McGowan a criticat Ungaria pentru modul în care a tratat refugiaţii ajunşi la graniţele sale. Remarcile Amnesty International survin în contextul în care Ungaria a sfidat Bruxelles-ul, adoptând controversata lege care obligă ONG-urile cu finanțare străină să urmeze o procedură specială de înregistrare, altfel riscând să fie interzise.

Dacă cele trei ţări ale UE vor continua să se opună cotelor obligatorii, Comisia Europeană s-ar putea adresa Curţii Europene de Justiţie.