Trebuie UE să primească și refugiați din Rusia?

Cei mai mulți ruși au plecat spre țări care nu le cer viză pentru intrarea pe teritoriul lor, cum ar fi Turcia, Armenia, Azerbaidjan sau Serbia. Totuși, unii s-au îndreptat și spre Finlanda și ar dori să meargă și în alte țări din UE.

Dar, fuga din Rusia vine în contextul în care, în Uniunea Europeană, se discută despre interzicerea sau limitarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, ca parte a sancțiunilor aplicate Moscovei după invazia armată din Ucraina.

Citește și: 7.000 de dolari, pentru un bilet de avion. Bărbații ruși fug de mobilizarea lui Putin

Comisia Europeană a propus pe 6 septembrie suspendarea integrală a Acordului UE de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia, ceea ce înseamnă că cetățenii ruși nu vor mai avea acces privilegiat în statele Uniunii Europene și vor avea de urmat un proces mai lung, mai scump și mai dificil de solicitare a vizelor. 

Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, care au restricţionat deja acordarea de vize pentru ruşi, au cerut și celorlalte țări membre să facă la fel, însă Germania, Finlanda şi Comisia Europeană s-au opus. Procedura nesimplificată, care limitează intrarea, dar nu o interzice, a fost adoptată și de către Elveția.

Citește și: Germania respinge solicitarea de a nu li se mai acorda ruşilor vize turistice în UE

Noua Cortină de Fier din Europa

O delegație a Comisiei LIBE (Libertăți civile, justiție și afaceri interne) a Parlamentului European a vizitat între 21 și 24 septembrie București și Isaccea, pentru a discuta despre modul de implementare a directivei privind protecția temporară, în contextul primirii pe teritoriul țării noastre a refugiaților din Ucraina.

Comisia pentru libertăți civile a analizat modul de aplicare a protecției temporare pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.

Prezentă la București, europarlamentara din Estonia Yana Toom (grupul Renew Europe) a menționat că nu trebuie creată o nouă Cortină de Fier între Europa și Rusia, prin care să fie interzis total accesul cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, în contextul în care nu toți sunt susținători ai lui Putin și majoritatea pleacă tocmai din cauza represiunilor regimului dictatorial de la Kremlin.

„Eu sunt din Estonia, vorbesc rusește și am rude în Rusia. Am văzut știrea că biletele de avion s-au terminat ori s-au scumpit extrem de mult. Multe site-uri sunt pline de sfaturi unde poți pleca dacă ai viză și unde dacă nu ai. De asemenea, unde poți pleca dacă ai pașaportul pentru extern sau doar pe cel intern.

Rușii au două pașapoarte, unul pentru deplasări pe teritoriul federației, celălalt pentru a merge în străinătate. Și pe acesta din urmă îl deține doar 26% din populația Rusiei. Din restul de 74%, jumătate nu au ieșit niciodată în viața lor din județul în care locuiesc”, a menționat Yana Toom.

Europarlamentara a arătat că europenii vorbesc permanent de valori, de principii, vrem să demonstrăm că suntem mai buni.

Potrivit codului Schengen, dacă o persoană reprezintă un risc de securitate, trebuie să analizezi situația individual. «Această persoană reprezintă un risc de securitate». Dar dacă aplici această catalogare la grămadă, pentru 144 de milioane de ruși, încalci codul Schengen”, a avertizat, de la București, eurodeputata din Estonia.

Citește și: Cum vrea Kremlinul să ne convingă că Vestul este vinovat

Putin nu va fi dat jos de cetățeni, e o iluzie

Spațiul Schengen cuprinde 22 de state ale UE. Dar, afirmă Yana Toom, practic, patru state membre au decis că vizele eliberate de alte 18 state membre nu sunt valabile.

De aceea, a menționat politiciana, Finlanda, țara europeană cu cea mai mare graniță comună cu Rusia, nu a acceptat propunerea premierului polonez de a interzice total accesul rușilor în țară. Yana Toom a explicat că a trimis deja o scrisoare în acest sens către Comisia Europeană și așteaptă un răspuns.

„Eu sunt din Estonia, deci m-am născut în Uniunea Sovietică. Îmi amintesc foarte bine că prăbușirea invizibilă a URSS a început după ce a căzut Cortina de Fier, nu înainte. Dacă ne așteptăm ca cetățenii ruși să-l doboare pe Putin, o facem degeaba, căci nu se va întâmpla. Rusia este astăzi în anul 1937.

Nouă, în Estonia, ne este frică de Rusia. Dar dacă încălcăm legile noastre, nu facem decât să construim o Rusie în Europa. Unde mai e diferența? Unde sunt principiile statului de drept?”, a întrebat europarlamentara.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.