Prevenţia excesului de alcool în Europa

Pretextul este un studiu, conform căruia pagubele economice şi afecţiunile cauzate de excese sunt între timp la fel de mari ca acelea provocate de fumat. Comisarul european pentru sănătate, Markos Kyprianou, a prezentat la Strasbourg un plan de măsuri, care a provocat imediat critici dure.

Parlamentarul european al social democraţilor germani, Dagmar Ruth-Behrendt, a catalogat măsurile comisarului european ca fiind un un curent de aer cald supraestimat, care nu spune nimic relevant, şi nu are conţinut. Reprezentantul Uniunii Creştin Democrate germane vede pericolul aplicării unei autorităţi tutelare disproporţionate asupra băutorilor de vin şi bere. Iar ministrul bavarez pentru probleme europene din partea Uniunii Creştin Sociale avertizează asupra instituirii unei interdicţii a băuturilor obişnuite şi de creşterea aparatului birocratic.

Când vine vorba de alcool, se termină gluma. Comisia Europeană a simţit acest lucru în ultimele luni, chiar în faza de pregătire a propunerilor privind limitarea exceselor. După ce industria producătoare şi branşa publicitarilor au protestat vehement împotriva intenţionatei interdicţii de publicitate la băuturi alcoolice, comisarul Markos Kyprianou s-a văzut nevoit să renunţe la idee. Acum urmează a se verifica posibilitatea introducerii de avertismente pe etichetele sticlelor, conform normelor care sunt deja aplicate pentru industria tutunului. Markos Kyprianou a dorit să clarifice situaţia.

„Produsul nu este o problemă per se, ci abuzul de aceste produse. Deci strategia noastră nu se referă la alcool, ci la băutul peste măsură.”

Circa 195.000 de europeni mor în fiecare an în circumstanţe care se rezumă la consumul excesiv de alcool. Iar Europa ocupă primul loc în lume la consumul de alcool: 11 l de alcool pur pe cap de locuitor anual, ceea se s-ar putea traduce de exemplu în 1400 de halbe de bere. Studiile mai relevă însă şi alt fenomen îngrijorător: 23 de milioane de europeni sunt alcoolici. Iar vârsta la care adolescenţii încearcă pentru prima dată bere sau vin scade în mod continuu, în prezent ea situându-se undeva între 12 şi 14 ani, avertizează Comisia Europeană.

Tocmai de aceea revendică Markos Kyprianou înăsprirea prevederilor legate de comercializarea băuturilor alcoolice, intenţionând să propună interdicţia vânzării către minori. În multe state membre ale UE limita de vârstă se situează încă la 16 ani, iar controalele sunt oricum ineficiente, se plânge comisarul.

„Legile care prevăd o oarecare limită de vârstă pentru consumul de alcool nu sunt implementate în mod eficient. Tinerii au în continuare acces la băuturi, indiferent de ce spun legile. Iar respectarea acestor legi este chiar mai importantă decât instituirea de regului noi.” – este de părere Markos Kyprianou.

Statele Uniunii Europene ar trebui să-şi coordoneze mai bine politicile naţionale în această problemă. Dar majoritatea membrilor refuză ideea unor proceduri mai stricte de licenţiere, sau instituirea unui monopol de stat, cum este cazul Suediei. Iar în acest punct, statele membre fac şi uz de prerogativele lor naţionale, invocând limitele de competenţă a Comisiei Europene. În fond, să nu uităm, că sănătatea este treaba fiecărei ţări, iar Comisia nu este îndreptăţită să ia hotărâri.

De aceea, Markos Kyprianou, nu poate face altceva decât să încerce să pună bazele unor discuţii viitoare pe această temă. Legi noi nu poate introduce. Rodolphe de Looz Coswarmen, reprezentantul Asociaţiei producătorilor europeni de băuturi alcoolice, respinge măsurile coercitive ale comisarului, precum interzicerea reclamelor, dar s-a arătat dispus să poarte convorbiri cu Markos Kyprianou.