Preşedinţia slovenă – plusuri şi minusuri

Progresele cele mai importante sub Preşedinţia slovenă au vizat pachetul energetic şi de protecţie a mediului, lărgirea zonei Schengen cu încă 9 state, menţinerea promisiunilor făcute ţărilor din Balcani sau propunerea pentru o directivă ce prevede stimularea pieţei Europene a contractelor de credit pentru consumatori şi totodată protecţia consumatorilor.

Primul-ministru sloven Janez Janša s-a referit la principalele realizări ale ţării sale: „Am contribuit la extinderea spaţiului Schengen, la pachetul cu privire la energie şi schimbări climaterice, liberalizarea pieţei de energie electrică, la proiectul Galileo şi la consolidarea unei perspective europeane pentru Balcanii de Vest.”

Dar poate cea mai mare realizare este înfiinţarea, pe 9 iunie 2008, în oraşul port Portorož, a Universităţii Euro-Mediteraneene, la a cărei finanţare Uniunea Europeană participă cu 1 milion de euro. Aflată la intersecţia dintre creştinism, islam şi iudaism, universitatea se va concentra pe cooperarea şi toleranta între studenţii celor trei comunităţi, un dialog care va preveni extremismul şi „ciocnirea civilizaţilor” în Europa şi în lumea arabă. Universitatea va ţine cursuri de studii interculturale, drept internaţional, economie, turism sau transport. Iniţiativa slovenă cade cum nu se poate mai bine în „Anul European al Dialogului Intercultural”.

Dar Preşedinţia slovenă a avut şi neîmpliniri. Printre ele se află în primul rând, votul negativ dat de Irlanda Tratatului de la Lisabona, dar asta nu i se poate imputa Sloveniei. Discutabilă este şi adoptarea directivei împotriva imigraţiei ilegale, în condiţiile rezervelor ridicate de organizaţii ca ONU, Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului, Amnesty International, The International Human Rights Federation, European Trade Union Confederation sau de personalităţi ca Jacques Delors.

În orice caz, mesajul primului-ministru Janez Janša este cum nu se poate mai potrivit: "trebuie să investim mai mult în identitatea europeană". Este un apel adresat în primul rând Franţei, ţară care va prelua Preşedinţia UE de la 1 iulie.

Se dovedeşte astfel că Slovenia, prima ţară fost comunistă ajunsă la Preşedinţia UE, poate să reprezinte în mod discret dar eficient interesele Europei mult mai bine decât o înfăptuiesc unele statele mari şi orgolioase ale Uniunii Europene.