Primul pas spre pace în Libia?

Planul guvernului german pe termen lung se referă la "o Libie suverană" și la "un proces de reconciliere internă", după cum se poate citi și din invitația la conferința de duminică. Pentru a ajunge acolo, Libia mai are un drum lung de străbătut. La Tripoli, există un guvern internațional recunoscut, condus de Fajis al-Sarradsch, care controlează însă doar o mică parte din țară. De cealaltă parte se află generalul rebelilor, Khalifa Haftar, care exercită presiuni sporite asupra guvernului. El controlează cea mai mare parte a țării, inclusiv majoritatea regiunilor cu rezerve de petrol.

Situația se complică prin intervenția forțelor străine. Turcia, de exemplu, sprijină guvernul de la Tripoli, între timp Ankara a și trimis soldați în Libia. De cealaltă parte, alături de Rusia, Egiptul, Arabia-Saudită și Emiratele Arabe Unite îl susțin pe Haftar și îl ajută mai mult sau mai puțin cu materialul de luptă. Chiar și Uniunea Europeană este divizată în relația cu Libia: se crede că Franța susține forțele rebele, în timp ce Italia, care a colonizat cândva Libia, are relații bune cu guvernul condus de Sarradsch.

Implicați în conflict și deci invitați la conferința de la Berlin sunt și reprezentanții Ligii Arabe. Și pentru că întrunirea este monitorizată de Națiunile Unite, prezența secretarului general Antonio Guterres este binevenită.

Cel puțin o țară este însă nemulțumită pentru că nu a fost invitată la discuții. Ambasadorulul Tunisiei, Ahmed Chafra, afirmă într-un interviu acordat Deutsche Welle că "este profund descumpănit" pentru că țara pe care o reprezintă nu a fost invitată la summit. "Am fost foarte surprinși, întrucât Tunisia este statul care a fost cel mai afectat de situația din Libia și care are cele mai mari pierderi în continuare."

Cheia pentru întreaga regiune

Ce ar putea aduce această conferință? Rainer Breul, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Berlin, spune că nu este încă vorba despre negocieri de pace. "Scopul este ca actorii internaționali să fie de acord asupra unor condiții cadru pentru a-și retrage influența din zonă." Participanții la o întrunire a grupului parlamentar conservator afirmă că Angela Merkel a declarat marți că: "Atât timp cât echipamentul militar de afară va ajunge în Libia, luptele armate nu vor înceta." Și nu va exista nici o soluție politică. Dar, deși se află pe poziții divergente în conflictul din Libia, participarea președinților Putin și Erdogan la conferința de la Berlin reprezintă un semn bun.

Importanța conferinței de la Berlin se extinde însă dincolo de Libia. După cum recunoaște și politicianul CDU Jürgen Hardt, expert în politică externă, mult mai importantă este calmarea situației din țară și care poate deveni "cheia pentru continuarea stabilizării nordului și vestului Africii. Dacă reușim să asigurăm un viitor pașnic în Libia, atunci punem bazele păcii în întreaga regiune." Bijan Djir-Sarai, expertul liberal pe probleme de politică externă, crede ca Rusia trebuie să facă următoarea mișcare: "Rusia, care îl susține pe generalul Haftar, trebuie să îl convingă urgent pe acesta să accepte un rol constructiv pentru obținerea unui plan de pace și să participe la summitul de la Berlin", după cum a declarat acesta pentru Deutsche Welle.

Reprezentantul Stângii, Sevim Dagdelen, reclamă lipsa de credibilitate a guvernului de la Berlin, care își asumă rolul de mediator: "Să critici încălcarea embargoului militar în cazul Libiei, dar să livrezi în continuare armament unor state implicate în conflict, precum Turcia, Qatar, Egipt și Emiratele Arabe Unite, este o ipocrizie."

Rusia și Turcia își doresc "randament"

Important este dacă reprezentanții taberelor beligerante, Sarradsch și Haftar, vor veni la Berlin și dacă vor accepta să stea de vorbă. La întrunirea de la Moscova, de marți, Haftar a refuzat să participe. Iar ministrul de externe turc Mevlüt Cavusoglu a pus la îndoială sensul conferinței din capitala Germaniei: "Dacă Haftar continuă în același stil, atunci summitul de la Berlin nu are niciun sens", a declarat acesta într-un interviu distribuit de presa din Turcia.

Potrivit informațiilor de până acum, președintele Erdogan va participa la întrunire, deși, prin sprijinirea militară a guvernului, el se află în opoziție față de solicitările guvernului german. Mai mult chiar, Erdogan l-a numit pe Haftar "pucist", afirmând că "îi va da o lecție" dacă va continua să atace guvernul de la Tripoli.

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a discutat joi, la Bengazi, cu liderul Haftar, căruia i-a transmis, din nou, cel mai important mesaj al guvernului federal: "Acest conflict nu poate fi câștigat pe cale armată de nimeni. Din contră, se deschide acum o fereastră pentru a elibera conflictul de influențele străine."

Influență germană limitată

Tim Eaton, expert în problemele din Africa de Nord în cadrul institutului londonez Chatam House, nu crede că Germania va reuși să calmeze situația din Libia. Într-un interviu acordat DW, analistul afirmă că statele care se implică militar în conflictul din Libia și care colaborează direct cu taberele beligerante vor face mari presiuni asupra procesului politic. Germania nu se implică "nici într-o direcție, nici în cealaltă." Medierea este dificilă, în condițiile în care comunitatea internațională și chiar Germania însăși sunt dezbinate în poziția lor față de Libia. Cu atât mai mult cu cât Turcia și Rusia joacă așa un rol important în Libia și angajamentul lor le aduce "profit" sub forma unor planificate contracte cu furnizorii de energie din Libia.

Guvernul federal știe care sunt provocările și știe că procesul va fi unul de durată. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ulrike Demmer, s-a referit la așteptările executivului spunând: "Conferința de la Berlin dedicată Libiei nu este punctul final, ci doar începutul unui proces politic sub egida Națiunilor Unite iar soluționarea tuturor problemelor libiene nu se poate petrece într-o singură zi."