Priorităţile preşedinţiei portugheze a UE

În preajma Crăciunului, premierul portughez António Costa şi ministrul său de Externe, Augusto Santos Silva, au putut răsufla uşuraţi. Exact în ajunul preşedinţiei portugheze a Consiliului European a fost adoptat bugetul multianual al UE iar Bruxelles-ul a ajuns la o înţelegere cu Marea Britanie în materie de Brexit. Astfel, mica ţară aflată la marginea de vest a Europei se poate concentra în următorul semestru asupra planurilor proprii. Portugalia vrea să facă Uniunea Europeană mai rezistentă la crize, mai ecologică, mai digitalizată, dar şi mai socială. În plus, Lisabona vrea ca UE să joace un rol mai însemnat pe scena politică globală.

"Sperăm să putem pune în practică rapid noul buget şi ajutoarele destinate combaterii pandemiei", a declarat ministrul de Externe Santos Silva. El nu este chiar dezinteresat în această privinţă, fiindcă Portugalia are nevoie acută de partea ce-i revine din pachetul de ajutor, dotat cu 750 de miliarde de euro, la fel ca şi celelalte state membre. Portugaliei îi revin din acest fond de limitare a pagubelor produse de pandemia de coronavirus şi de relansare a economiei aproximativ 26 de miliarde de euro.

Reducerea pagubelor

Sunt bani de care guvernul socialist minoritar de la Lisabona are urgentă nevoie, pentru a-şi putea onora promisiunile sociale. În Parlament, guvernul depinde fie de sprijinul Partidului Comunist, fie de sprijinul blocului de stânga "Bloco de Esquerda" pentru a se menţine la putere.

Din pricina pandemiei de coronavirus, şomajul a crescut în Portugalia în jurul valorii de nouă la sută, iar statul a acumulat o datorie-record de 131 la sută din Produsul Intern Brut. PIB-ul ţării este oricum relativ redus, valorând doar 80 la sută din media pe UE, iar pandemia l-a mai micşorat în ultimul an cu nouă procente. Aceasta şi fiindcă în ultimele luni practic nu a mai existat turism. În 2019, sectorul turistic a asigurat 14 procente din PIB-ul Portugaliei.

Compromisul este necesar

Pe acest fundal este important pentru Portugalia să se prezinte în următoarele luni cât mai atractivă şi mai pozitivă. "La fel ca toate statele mici ale UE, şi Portugalia îşi va folosi preşedinţia pentru a se prezenta într-o lumină cât mai favorabilă, pentru a atrage atenţia asupra sa", a explicat Mónica Dias, politolog în cadrul Universităţii Catolice din Lisabona. Şi are bune şanse în acest sens, fiindcă ţările mici ale UE trebuie să-şi compenseze ponderea politică redusă prin talentul de negociator.

Acest talent de negociator, acompaniat de tradiţia politică a Portugaliei, aceea de a căuta şi a găsi compromisuri, ar putea fi un avantaj şi în privinţa unei alte priorităţi a preşedinţei portugheze, explică Dias, şi anume întărirea componentei sociale şi solidare a Europei. "În absenţa unei Europe sociale va fi imposibilă ecologizarea şi perfecţionarea digitalizării la nivel comunitar", a subliniat Mónica Dias. "Aceste obiective sunt strâns unite între ele şi nu pot fi atinse separat."

Aprofundarea relaţiilor cu India

Portugalia urmăreşte şi un ţel major de politică externă, anume extinderea relaţiilor cu India. În timpul preşedinţiei sale va avea loc un summit UE-India, "pentru a stabili un echilibru geopolitic şi a aprofunda legăturile noastre politice şi economice cu această ţară", a explicat ministrul de Externe Santos Silva. "Nu ne este permis să facem abstracţie de cea mai mare democraţie a lumii", a adăugat el. "Este o iniţiativă importantă mai ales pentru a facilita Uniunii Europene accesul pe noi pieţe", a evidenţiat Mónica Dias. Pe fundalul pandemiei nu este clar dacă reuniunea la vârf UE-India, programată să se desfăşoare pe 8 mai, va avea loc la Lisabona sau numai în spaţiul virtual. Sigur e doar că Portugalia are cărţi bune în mână pentru a transforma reuniunea într-un succes. Ţara a fost până în anii 1960 putere colonială în actualul stat federal indian Goa. Relaţiile dintre cele două ţări sunt excelente. Premierul Costa, a cărui familie provine din Goa, este cetăţean de onoare al Indiei.