Profită AfD de alegerile anticipate din Germania?

Alternativa pentru Gerrmania, AfD, vrea acum ca lucrurile să avanseze foarte rapid: "Cancelarul federal Scholz a pierdut de multă vreme încrederea populaţiei germane şi trebuie să deschidă rapid calea pentru alegeri anticipate", a declarat copreşedinta AfD, Alice Weidel, după destrămarea coaliţiei de guvernare.

Partidul parţial de extremă dreaptă cere ca şeful executivului federal, Olaf Scholz, să se supună unui vot de încredere în Bundestag încă în cursul săptămânii viitoare. "El are această datorie faţă de ţară, să plece de la putere cât mai rapid posibil".

De la începutul coaliţiei formate la sfârşitul lunii decembrie 2021 între social-democraţi, ecologişti şi liberali, AfD a atacat continuu arcul guvernamental, pe care l-a acuzat de eşec pe toată linia. Mai ales în politica externă şi de migraţie a cerut o schimbare radicală. La fel ca fostul şi viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, formaţiunea a desfăşurat campanii împotriva migraţiei ilegale şi a graniţelor deschise.

AfD cere stoparea livrărilor de arme către Ucraina

Formaţiunea se opune de asemenea vehement livrărilor de arme către Ucraina. Când preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susţinut în iunie 2024 un discurs în Bundestagul german, grupul parlamentar AfD a părăsit sala de plen.

După destrămarea coaliţiei de guvernare, AfD solicită acum stoparea planificatelor livrări de arme şi de ajutoare financiare către Ucraina. "Vă avertizez să nu le livraţi în ultimele luni dinaintea viitoarelor alegeri legislative, fiindcă asta ne-ar ruina bugetul", a declarat celălalt copreşedinte al AfD, Tino Chrupalla.

Alegerile anticipate ar putea duce la creşterea influenţei AfD pe scena politică germană. La alegerile legislative din septembrie 2021 formaţiunea a obţinut zece la sută din voturile valabil exprimate. Acum, în noiembrie 2024, sondajele o creditează cu aproximativ 17 la sută din intenţiile de vot.

Politica de azil a AfD: expulzări în masă şi închiderea graniţelor

Primele luări de poziţie ale conducerii AfD sugerează că formaţiunea intenţionează să mizeze în continuare prioritar pe temele azil şi migraţie în campania electorală ce bate la uşă, teme cu care hăituieşte de ani buni restul partidelor. Joi, în cursul unei întâlniri cu presa, copreşedintele Tino Chrupalla a declarat: "Avem nevoie de stoparea migraţiei ilegale în sistemele noastre de protecţie socială, de repatrierea delincvenţilor care nu mai au drept de şedere în ţară şi de închiderea graniţelor".

Pentru materializarea obiectivelor sale AfD doreşte o colaborare cu creştin-democraţii din CDU/CSU şi cu liberalii din FDP care tocmai au ieşit de la guvernare. "Cerem creştin-democraţilor şi liberalilor să preia în sfârşit o răspundere faţă de cetăţeni şi să caute să ajungă la o înţelegere cu noi, fiindcă reprezentăm milioane de alegători", a declarat Alice Weidel în reacţie la destrămarea coaliţiei.

AfD cere să nu mai fie exclusă de la guvernare

Formaţiunea AfD face presiuni mai ales asupra creştin-democraţilor să renunţe la respingerea oricărei colaborări. Chrupalla cere încetarea izolării partidului pe care îl conduce. "Este nevoie în sfârşit de încetarea acestei izolări fiindcă cetăţenii din Germania aşteaptă ca problemele ţării să fie rezolvate. Această criză cu care se confruntă ţara astfel poate fi soluţionată".

Dar o coaliţie a AfD cu cele două formaţiuni creştin-democrate surori CDU şi CSU pare foarte îndepărtată. Aceasta fiindcă AfD s-a radicalizat tot mai pronunţat de la alegerile parlamentare din 2021. Serviciul federal de contraspionaj Verfassungsschutz monitorizează AfD din pricina unor tendinţe de extremă dreaptă.

Adversarii favoriţi ai AfD sunt ecologiştii, combătuţi mai ales din pricina multiculturalităţii şi diversităţii pe care vor să le impună în societatea germană. Dar AfD i-a criticat în trecut aproape la fel de vehement şi pe creştin-democraţi. Anul trecut candidatul de vârf al AfD la alegerile europarlamentare, Maximilian Krah, a declarat că CDU este de fapt adversarul principal al formaţiunii sale, şi a îndemnat la "distrugerea" formaţiunii conservatoare. Numeroşi alţi reprezentanţi de frunte ai AfD resping orice concesii făcute creştin-democraţilor, pe care îi acuză că fac parte dintr-un "cartel", laolaltă cu formaţiunile de stânga.

Şi din pricina acestei radicalizări tot mai pronunţate a AfD, preşedintele CDU, Friedrich Merz, a declarat în august 2024, în cadrul unui interviu oferit "Redaktionsnetzwerk Deutschland": "Noi nu putem colabora cu acest partid. Aşa ceva ar ucide CDU".

Legături cu reţele de extremă dreaptă

Nu este clar ce efect vor avea numeroasele scandaluri în care AfD este implicată asupra rezultatului viitoarelor alegeri anticipate. Cu doar câteva zile în urmă trei membri ai AfD au fost arestaţi, fiind bănuiţi că ar fi sprijinit o prezumtivă grupare teroristă de extremă dreaptă. AfD intenţionează să-i exludă din partid pe cei trei.

Implicarea unor membri de partid în reţele neonaziste şi de extremă dreaptă pare destul de notabilă. Şi un deputat regional al AfD din Bavaria este cercetat pentru instigare publică. În plus, o fostă deputată AfD din Bundestag este în prezent arestată pentru cercetări, fiind bănuită că ar fi participat la o tentativă de lovitură de stat.

Din pricina radicalizării tot mai pronunţate a AfD un grup suprapartinic de deputaţi din Bundestag intenţinează să supună la vot în forul legislativ interzicerea acestei formaţiuni. Dacă propunerea va întruni majoritatea necesară, ea va ajunge spre pronunţare pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale.