Proiectul-pilot privind venitul de bază a luat startul

Mai bine de două milioane de oameni au aplicat pentru venitul gratis, în cele din urmă au fost aleşi 122. Începând din 1 iunie 2021 ei vor primi în fiecare lună 1200 de euro. Evoluţia proiectului-pilot este cercetată ştiinţific pentru a vedea efectul unui venit de bază necondiţionat (VBN).

Participanţii nu au trebuit să prezinte dovezi că sunt nevoiaşi şi au voie să muncească cât vor de mult sau de puţin pe întreaga durată a proiectului. Nu au altă obligaţie faţă de finanţatori "decât să completeze în cei trei ani cât durează studiul şapte chestionare online", după cum se arată pe site-ul proiectului.

Alţi 1380 de oameni completează la fiecare şase luni chestionarele fără a încasa venitul de bază ci doar o compensaţie bănească pentru efortul depus. Selecţia s-a făcut la voia întâmplării.

Banii provin de la aproximativ 150.000 de donatori privaţi şi beneficiarii nu trebuie să-i impoziteze. Ei corespund unui cadou în bani în valoare de 43.200 de euro pentru fiecare participant. În total suma se ridică la aproximativ 5,2 milioane de euro. Întreg proiectul a fost iniţiat de o asociaţie de utilitate publică din Berlin.

Un vis rupt de realitate?

Iniţiatorii din cadrul asociaţiei "Mein Grundeinkommen" (Venitul meu de bază) sunt convinşi că plata necondiţionată a unei sume de bani către toţi cetăţenii ar rezolva multe probleme ale vieţii în vremurile actuale. Dacă presiunile asupra fiecăruia de a-şi câştiga banii necesari supravieţuirii ar dispărea, oamenii ar deveni mai liberi, mai creativi şi mai fericiţi, presupun ei.

În cadrul proiectului se va cerceta ştiinţific dacă această utopie va rezista în faţa realităţii. "Testăm ce fac oamenii dacă au o siguranţă materială vreme de trei ani", a declarat şeful echipei de cercetători, Jürgen Schupp, membru al Institutului German pentru Studii Economice. "Vor cheltui banii sau îi vor economisi? Vor înceta să mai muncească? Vor munci mai puţin? Vor dona ceva în scopuri caritabile?"

Toate acestea se vor putea afla în cadrul încercării la scară mare, a explicat Schupp în podcast-ul economic al DW "Menschen und Märkte" (Oameni şi pieţe). Chiar şi modificări ale nivelului de stres vor putea fi cercetate cu ajutorul unor mostre de păr puse la dispoziţie de câţiva participanţi fiindcă, să nu uităm, este posibil ca ei să se confrunte cu presiuni mai mici graţie venitului de bază necondiţionat.

Prăpăstii ideologice

Dezbaterea privind VBN se poartă de câţiva ani de pe poziţii ideologice antagonice. În esenţă se pune întrebarea: ce fac oamenii dacă nu trebuie? Mulţi adversari consideră VBN utopia unor activişti de stânga, care trăiesc într-o lume fantastică şi vor să lenevească pe banii societăţii.

Susţinătorii văd în schimb în VBN o soluţie la probleme actuale şi viitoare. Astfel s-ar pune mai mult preţ pe aspecte sociale cum ar fi educaţia, ajutorul între vecini sau îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor şi s-ar elabora din timp modele pentru un viitor în care locurile de muncă clasice vor deveni o raritate din pricina digitalizării şi automatizării.

Insuflă banii curaj?

Cercetătorul Schupp speră că va descoperi noutăţi şi în privinţa puterii de inovaţie şi a spiritului antreprenorial, două teme atât de dragi adversarilor VBN. "Poate că beneficiarii venitului de bază vor deveni mai îndrăzneţi în luarea deciziilor, de exemplu pentru a lansa o afacere pe cont propriu sau a opera schimbări în viaţa lor profesională."

În context bate la ochi că numeroşi magnaţi actuali, începând cu Bill Gates, Marc Zuckerberg, Jeff Bezos şi terminând cu fraţii Samwer din Germania, nu s-au confruntat cu dificultăţi existenţiale când au avut curajul să-şi întemeieze firmele.

"Vrem să ştim!" este deviza proiectului-pilot. Iar Michael Bohmeyer, membru al asociaţiei "Mein Grundeinkommen" recunoaşte că aşteaptă cu nerăbdare rezultatele studiilor. "Desigur, proiectul poate dovedi că venitul de bază necondiţionat nu are deloc efectul la care ne aşteptăm noi", a declarat el.

De asemenea, nu este deloc sigur că dezbaterea privind VBN va deveni mai puţin ideologizată peste trei ani, la capătul proiectului. Există deja de pe acum critici care pun sub semnul întrebării acest început. Argumentul lor este că limitarea VBN la trei ani nu poate demonstra cum se comportă oamenii dacă beneficiază mereu de acest venit.

Partidele se ţin deoparte

La acestea se adaugă toate marile întrebări la care proiectul nu poate oferi răspuns: cum ar evolua preţurile dacă toţi ar beneficia de VBN? Ar avea oamenii cu adevărat nevoiaşi sau bolnavi în cele din urmă mai puţini bani la dispoziţie decât în prezent? Şi cât de mari ar trebui să fie impozitele pentru a finanţa toate acestea?

"Studiul nostru nu va rezolva toate chestiunile legate de VBN", recunoaşte Jürgen Schupp. Dar el se bucură deja de răspunsurile la întrebarea sa centrală: ce fac banii cu oamenii? "Aceasta este o întrebare ştiinţifică palpitantă şi încă nu s-au făcut studii la nivel mondial care să ofere un răspuns cert."

Totuşi au existat câteva încercări de a afla mai multe despre efectul unui VBN. Dar rezultatul unui experiment concentrat pe piaţa muncii din Finlanda a rămas neclar. Iar un experiment la scară mai mare din Canada, finanţat din fonduri publice, a fost sistat de guvern la scurt timp de la debut, din raţiuni de costuri.

Nici în Germania VBN nu beneficiază de sprijin politic. Până acum niciun partid parlamentar nu s-a pronunţat în sprijinul său.

După încheierea fazei de studiu de trei ani, proiectul VBN şi-a propus să cerceteze ştiinţific în cadrul altor două studii bazele finanţării sale.