PSD&PNL: (ne)așteptatele compromisuri și simulări?

Reforma constituțională, educația și păstrarea cotei unice sunt prioritățile noului executiv, așa cum au fost anunțate de șeful guvernului. Apoi, președintele Klaus Iohannis a anunțat victorios că „s-a terminat” criza politică, dar că au rămas toate celelate crize de rezolvat: criza sanitară, criza energetică, criza salariilor și pensiilor. Șeful statului a justificat astfel necesitatea guvernului format din PSD-PNL-UDMR.

Încă de la votul de învestitură, social-democrații au ținut să-i umilească pe liberali. Liderul PSD Marcel Ciolacu nu s-a putut abține să nu spună că PNL „a prăbușit țara în ultimii doi ani”, a „abandonat milioane de români”, fiindcă „doar bogații au dus-o bine, în timp ce ceilalți au luptat singuri cu greutățile”, dar noroc că PSD e „responsabil”, „vine să salveze situația” și să „ia măsuri de combatere a pandemiei”, nu să anunțe că a învins-o cum a făcut Klaus Iohannis. Mulți liberali au aplaudat discursul, fără să știe de ce.

Acesta e începutul care arată cum vor fi raporturile între partenerii marii coaliții PSD-PNL-UDMR. Liberalii sunt puși la zid din interior și din exterior pentru incapacitatea de a-și sincroniza mișcările cu scopul propus. Această afazie declanșată de la Cotroceni a fost vizibilă cu ochiul liber și la ședința de azi a camerelor comune ale parlamentului. De nervi că nu a rămas prim-ministru, șeful PNL Florin Cîțu nici nu a mai venit la votul din legislativ.

În vreme ce Cîțu nu a fost acceptat de PSD în noul executiv, liberalii n-au avut nimic împotriva lui Sorin Grindeanu, premierul care în 2017 a semnat, „noaptea ca hoții”, vestita ordonanță de urgență 13, prin care se grațiau mai multe fapte de corupție și se dezincrimina abuzul în serviciu. Grindeanu se află acum în guvernul dorit de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a uitat protestele maraton din Piața Victoriei, unde zeci de mii de români au înghețat încercând să atragă atenția comunității internaționale împotriva siluirii justiției. Klaus Iohannis a uitat de „ciuma roșie”, de contrareforma juridică făcută de PSD și de tot trecutul care îi desparte pe liberali de social-democrați.

Grindeanu este vicepremier și ministru al Transporturilor, validat de parlament și de președinte. A fost îmbrățișată de PNL și fosta primăriță a Bucureștiului, Gabriela Firea, care în 2014, când era purtătoarea de cuvânt a prezidențiabilului PSD Victor Ponta, spunea că Iohannis nu poate fi considerat „un om complet”, fiindcă „nu a crescut un copil”. Ea devine de azi ministra Familiei. Firea, adeptă a familiei tradiționale, care nu e de acord cu educația sexuală la școală fără acordul părinților, a fost nevoită să răspundă, atunci când a fost audiată, despre temerile care există în societate cu privire la interzicerea avorturilor, după modelul polonez. Firea va fi ministra Familiei și a răspuns că ea este pentru „libertatea de alegere” a fiecărei femei: „nu contravine cu dorinţa mea şi a multora de a creşte natalitatea în România. Să nu ne întoarcem la vremurile de dinainte de Revoluţie”.

Totuși, în România, accesul la avort s-a restrâns foarte mult sub presiunea militanților pro-familie și, doar foarte rar, femeile au acces la avorturi în spitalele publice. Mulți doctori refuză pur și simplu să ofere astfel de servicii în spitalele și policlinicile de stat iar femeile care nu au bani să meargă la o clinică privată sau nu sunt sfătuite din timp ce pot face pentru a evita o sarcină nedorită se întorc în timp. Celebrul Decret 770 din 1966 pare să supraviețuiască sub altă formă, începând cu lipsa de informare în școli, pe care Gabiela Firea o susține explicit.

Noul guvern condus de generalul Nicolae Ciucă are în componența sa o singură femeie. Diversitatea nu a contat niciodată cu adevărat pentru partidele tradiționale, de aceea nici în guvern nu e vizibilă. Nici Justiția nu contează pentru noii guvernanți, de aceea ministrul de resort este din nou Cătălin Predoiu, omul amânărilor și al compromisurilor, cel care, cu asentimentul președintelui, a convenit asupra actualei și mediocrei elite a parchetelor.

Reforma justiției va fi probabil simulată, dacă nu chiar boicotată, după modelul istoric al social-democraților. La fel și alte reforme, pe care România trebuie să le facă pentru a primi banii europeni. Fără acești bani, România ar putea intra într-o criză economică periculoasă, din care se va extrage cu greu și numai cu ajutor extern.