Chișinăul schimbă tactica în raport cu marii corupți

A fost ziua în care, în „Monitorul Oficial”, a apărut decretul președintelui Maia Sandu prin care Danileț și fostul șef al Oficiului Național de Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din România, Daniel-Marius Staicu, au obținut cetățenia Republicii Moldova. Canalele propagandistice de la Chișinău sugerează că, după obținerea cetățeniei moldovenești, cei doi ar urma să ajungă în anumite funcții în instituțiile de drept din Moldova.

Nu poți face schimbarea cu cei care l-au deservit pe Plahotniuc

După ce au fugit din Republica Moldova în iunie 2019, oligarhii fugari continuă să controleze anumite procese din interiorul țării, inclusiv să blocheze dosarele în care sunt vizați, prin intermediul procurorilor și judecătorilor corupți rămași în sistem.

Atât președintele Maia Sandu, cât și noul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin – un procuror american cu cetățenie moldovenească – au vorbit constant în ultima vreme despre rezistența din interior a sistemului la măsurile anticorupție. „Sabotorii sunt cei mai periculoși criminali”, spunea Veronica Dragalin la scurt timp după preluarea funcției de șef al Procuraturii Anticorupție, după ce date confidențiale din dosarele oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc și ale fostului președinte pro-rus, Igor Dodon (cercetat inclusiv pentru trădare de patrie), au apărut pe Telegram. „Inclusiv persoane care lucrează la noi în clădire - scurgerea de informaţii care are loc de la noi din instituţie se face pentru că oamenii câştigă bani din asta, se face pentru că noi avem elemente, grupuri criminale foarte puternice care fac ca aceste lucruri să se întâmple”, spunea Dragalin.

Judecătorii și procurorii moldoveni au irosit șansa de se curăța din interior. Încă în iunie 2019, imediat după ce Plahotniuc a fugit din Moldova iar Maia Sandu a preluat funcția de prim-ministru, ea a participat la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii la care le-a cerut judecătorilor să se hotărască dacă vor să fie parte a schimbării și dacă sunt dispuși să-și curețe singuri „ograda” de corupți. În caz contrar, le-a spus că politicul va face „curățenia”.

Schimbările din interior au fost superficiale iar corupții au încercat să rămână în sistem, blocând în continuare dosarele de mare corupție și erodând încrederea cetățenilor în faptul că guvernarea PAS și Maia Sandu pot scoate Moldova din ghearele corupției mari. La nivel politic, șefa statului cerea și obținea sprijin internațional în aducerea în fața justiției a marilor corupți care au jefuit Moldova și au fugit, dar, la modul practic, demersurile de extrădare erau întocmite prost intenționat, pentru a fi respinse și a epuiza astfel șansele ca foștii demnitari, care și-au furat cetățenii, să răspundă vreodată pentru faptele lor.

Timpul trece, încrederea scade, iar aceasta avantajează penalii

Dar doi ani din mandatul de președinte al Maiei Sandu au trecut. A trecut mai mult de un an și de când PAS deține singur majoritatea parlamentară și guvernează Republica Moldova. Pe fundalul rezistenței corupților din justiție, fugarii au prins curaj, s-au contopit cu interesele Kremlinului, și-au unit puterea financiară și vor să răstoarne guvernarea pro-europeană, pentru a-și crește șansele de a rămâne în libertate.

Luna aceasta, principalul figurant în dosarul celebrei fraude bancare de un miliard de dolari, condamnatul fugar Ilan Șor (deputat), într-un mesaj pe Facebook, menționa că e nevoie „de o revoluție adevărată, cu pătrunderea în clădiri, scoaterea lor (a guvernanților – n.n.) afară de urechi și alegerea unui guvern în stradă”. Dosarele acestui personaj politic zac prin sertarele procurorilor și judecătorilor din 2014, fiind strămutate ba la Chișinău, ba la Cahul. Bunăoară, luni, 21 noiembrie, când unul dintre dosare urma să fie examinat la Curtea de Apel, poliția a primit un mesaj despre faptul că instituția ar fi minată, ceea ce a condus la evacuarea tuturor persoanelor din clădire și amânarea procesului. Evident, alarma a fost falsă.

„Nu poți face schimbarea cu oamenii vechi, care au deservit regimurile cleptocratice de până acum”, spuneau, în campania electorală, exponenții actualei guvernări. PAS și Maia Sandu au promis că vor face schimbarea cu oameni noi, corecți și necompromiși. Au atras unii oameni din organizațiile neguvernamentale. Nu toți s-au dovedit a fi însă buni profesioniști în administrarea statului și nu toți s-au putut detașa de interesele personale atunci când au ajuns în funcții. Treptat au fost înlăturați, dar aceasta a condus la întârzierea schimbării și la erodarea încrederii că aceasta este posibilă.

Întârziat, guvernarea accesează pârghiile de dezoligarhizare a justiției

Așa cum a promis, politicul a declanșat mecanismul de evaluare externă extraordinară a tuturor judecătorilor și procurorilor din Moldova. Războiul din Ucraina și crizele derivate au încetinit acest proces. Guvernanții par să fi înțeles că acest filtru ar putea genera o schimbare palpabilă în justiție abia peste doi sau trei ani, timp în care penalii vor investi tot ce au în compromiterea acestei guvernări. Speranța lor este revanșa la următoarele alegeri și radierea tuturor dosarelor în baza cărora sunt dați astăzi în urmărire internațională.

„De asta, uneori, suntem nevoiți să luăm decizii, care într-un stat aşezat și funcţional nu ar fi trebuit luate. La Guvern, la Parlament, la Comisia pentru Situații Excepționale. Facem totul pentru a le tăia din fașă acestor grupări criminale orice șansă să-și poată face mendrele. Acționăm, nu stăm! Și suntem mereu cu un pas înaintea lor. Vom face mereu așa până când vom fi siguri că avem edificat în țară un sistem de justiție corect, care nici la modul ipotetic nu va putea adopta decizii abuzive care ar avantaja grupările criminale”, susține ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Frisoane în tabăra fugarilor care au jefuit Moldova

De mai bine de un an, Moldova nu are un procuror general cu mandat deplin, după ce Alexandr Stoianoglo, confirmat în această funcție de către ex-președintele pro-rus Igor Dodon, a fost reținut și suspendat pentru presupuse acte de corupție. El se declară nevinovat. În acest interval, Procuratura Generală a avut doi șefi interimari. În luna mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul Comisiei de evaluare și a propus președintelui Maia Sandu demiterea lui Stoianoglo din funcția de procuror general. Activitatea acestuia a fost apreciată de comisie cu calificativul „nesatisfăcător”. Șefa statului a ezitat până acum să semneze decretul de demitere a lui Stoianoglo până la pronunțarea instanțelor de judecată în cauzele penale care îl vizează pe procurorul suspendat.

Surpriza dobândirii cetățeniei Republicii Moldova de către Cristi Danileț și Daniel-Marius Staicu a generat agitație în mediul propagandistic gestionat de politicienii fugari moldoveni. Platformele mediatice care îi deservesc au reprodus luni toate pretinsele scandaluri generate, cu ani în urmă, de presa din România, care îl au ca țintă pe Cristi Danileț.

O altă țintă a rețelei propagandistice a fugarilor este un proiect de lege care ar prevedea oferirea mai multor atribuții serviciilor speciale. Mai exact ar fi vorba de abilitarea Serviciul de Informații și Securitate cu dreptul de a desfășura măsuri contrainformative doar cu acordul directorului SIS sau al directorului adjunct special împuternicit – adică fără un mandat judecătoresc. În paralel, a fost modificată legislația astfel încât a devenit posibilă condamnarea în lipsă, fapt ce a deschis calea spre confiscarea averilor marilor corupți.