Putin a pregătit războiul opt ani

Miercuri şi joi se află la Chișinău înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe Josep Borrell și comisarul european pentru extindere Olivér Várhelyi. Tot miercuri, 3 martie, Chișinăul este vizitat de ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean Yves Le Drian și de comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Iar pe 5 și 6 martie, se va afla în Moldova secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken. Tot săptămâna aceasta este așteptată la Chișinău preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Această din urmă vizită încă nu a fost confirmată oficial.

Oficialii europeni și americani vin în Moldova să transmită mesaje de sprijin în contextul războiului din Ucraina, să identifice modalități de întărire a rezilienței Moldovei și să ajute, inclusiv financiar, autoritățile moldovene să gestioneze problemele generate de războiul din țara vecină.

Moldova vrea în UE, dar nu se poate rupe de CSI

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei poate impulsiona unele procese râvnite de moldoveni, ucraineni și georgieni, care, în mod normal, ar dura decenii. După ce președintele ucrainean Volodemir Zelenski a scris cererea de aderare a Ucrainei la UE și după discursul său emoționant, aplaudat în picioare în Parlamentul Europen, moldovenii caută, în discursurile Maiei Sandu, un răspuns clar la întrebarea: „Ce așteaptă Moldova și când va depune cererea de aderare la UE?”. Asta în condițiile în care Moldova nici nu a declanșat mecanismele de ieșire din Comunitatea Statelor Independente (CSI) gestionată de Putin, iar atunci când sunt întrebați despre utilitatea aflării Moldovei în această organizație „moartă”, diplomații moldoveni, chiar și cei pro-europeni, se chinuie să invoce argumente economice ca să nu irite Kremlinul.

Președintele Maia Sandu le-a spus miercuri moldovenilor, după întâlnirea avută cu Josep Borrell și Oliver Varhelyi că va depune o cerere de aderare la Uniunea Europeana, dar a evitat să spună când: „Republica Moldova va depune o cerere de aderare la UE. Despre când și cum vom face acest lucru, o să vă informăm neapărat", le-a spus șefa statului jurnaliștilor.

La fel a spus și președintele Parlamentului, Igor Grosu, liderul PAS (partid pro-prezidențial) care deține majoritatea voturilor în Parlamentul de la Chișinău: „Va fi depusă această cerere și în foarte scurt timp va veni doamna președinte și va face publice detaliile despre acest gest. La discuțiile cu înaltul comisar, cu vicepreședintele Comisiei Europene am spus foarte clar că, prin votul dat la ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale, marea majoritate a cetățenilor a ales integrarea europeană. Și prin comportamentul nostru din ultimele zile, ne-am demonstrat nouă înșine și celorlalți că suntem pro-europeni. Putem fi solidari, putem sări în ajutor, putem fi empatici și bine organizați. Noi credem cu tărie că Republica Moldova merită o perspectivă europeană foarte clară”, susține Igor Grosu.

Siegfrid Mureşan: Moldova trebuie să depună cererea de aderare cât mai curând

Pe de altă parte, europarlamentarul român Siegfrid Mureşan recomandă autorităţilor de la Chişinău să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând. El susține că în contextul invaziei ruse din Ucraina, comunitatea europeană a înţeles cât de importantă este securizarea vecinătăţii imediate a blocului comunitar. Potrivit lui, deşi este o cale lungă până la aderare, demersurile trebuie începute acum. Mureșan mai precizează că rezoluţia Parlamentului European prin care recomandă Comisiei Europene să examineze cererea de aderare a Ucrainei este un semnal clar pentru poporul ucrainean că ţara are perspective europene. El spune că Republica Moldova trebuie să urmeze calea Ucrainei şi să vină cu un demers similar: „Cererea de aderare trebuie bine pregătită, dar ea trebuie depusă cât de curând. Situaţia în vecinătatea estică a Uniunii Europene s-a schimbat fundamental, s-a schimbat şi situaţia pentru Moldova. Oamenii pot trăi în siguranţă în interiorul graniţelor Uniunii Europene, doar dacă ţările din vecinătatea imediată a Uniunii Europene sunt, de asemenea, sigure, stabile şi dacă este pace”, a explicat eurodeputatul român.

Popescu a rămas la retorica dinaintea războiului din Ucraina

Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, susține însă că drumul Republicii Moldova către marea familie europeană are o singură direcție - modernizarea și accelerarea agendei de reforme pentru asigurarea prosperității și a bunăstării tuturor cetățenilor: „Ireversibilitatea procesului de integrare europeană necesită cât mai multă susținere și investiții țintite pentru recuperarea economică, consolidarea rezilienței, a cooperării politice, participarea la misiunile UE de gestionare a crizelor, combaterea dezinformării și măsuri care să asigure o securitate cibernetică sporită”, consideră Popescu.

Asta în timp ce premierul moldovean Natalia Gavrilița a spus la întrevederea avută cu Josep Borrell și Olivér Várhelyi că „astăzi, mai mult ca oricând, Moldova are nevoie de un sprijin politic puternic și de o perspectivă europeană clară” și a asigurat că autoritățile vor rămâne „determinate și neclintite pe calea integrării europene”. Ea a adăugat că deciziile autorităților Republicii Moldova sunt bazate pe principiul neutralității, iar acum sunt concentrate pe menținerea stabilității în țară și pe gestionarea fluxurilor de refugiați. Asta în condițiile în care, de la începutul războiului, aproximativ 130.000 de refugiați din Ucraina au intrat în Moldova, iar peste 50.000 au ales să rămână aici.

Miercuri, în cadrul unui briefing, președintele Maia Sandu a recunoscut că acum „riscurile de securitate pentru Moldova sunt mari”: „În situația în care auzim de aici, de la Chișinău, răsunetul bombelor căzute în țara vecină este clar că e o situație complicată. Dar nu există premise acum să credem că acest război o să ajungă în Republica Moldova. Autoritatile fac tot ce se poate face pentru a asigura securitatea și pacea pe teritoriul Moldovei”, a spus Maia Sandu.