Putin va avea reprezentant propriu în guvern la Chișinău

Ca urmare a primului tur, desfășurat duminică, pe primele două poziții s-au clasat candidatul socialiștilor, Grigorii Uzun, cu 26,43% (14.849 de alegători) și candidatul partidului „Șor”, Evghenia Guțul, cu 26,41% (14.836 de alegători).

Rusia va putea utiliza Găgăuzia contra politicii pro-europene a Chișinăului

Următorul clasat este tot un candidat susținut de Rusia - Viktor Petrov, cu 16,2% (pentru care a făcut agitație electorală liderul Tatarstanului, Rustam Minnihanov, interzis în Republica Moldova și de alte state, deoarece susține războiul). Abia pe locul patru s-a clasat un candidat mai cooperant cu Chișinăul - Dmitrii Croitor, cu 10,4%.

Alegerile din Autonomia Găgăuză sunt extrem de importante în actualul context regional, dar și pentru că bașcanul Găgăuziei este membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova. Rusia va putea utiliza bașcanul și Găgăuzia contra guvernării de la Chișinău, care împinge Moldova în UE. „Rusia a cântat pe note la aceste alegeri din Găgăuzia”, a comentat pentru DW jurnalistul de la Comrat, Mihail Sirkeli. „Și nu i-a fost complicat să facă asta, pentru că în Găgăuzia există un sentiment de încăpățânare – de a demonstra Chișinăului că găgăuzii au un cuvânt de spus”.

Rezultat fără riscuri pentru partida rusească

Potrivit lui Sirkeli, după experiența de la Bălți, din decembrie 2021, când candidata pro-rusă Marina Tauber a fost exclusă din competiție prin decizia instanței, pe motiv că a utilizat în campanie fonduri nedeclarate, de data aceasta Rusia și-a asigurat un rezultat lipsit de riscuri: „Din cei opt candidați la funcția de bașcan, Rusia a controlat cel puțin cinci. Cel mai potrivit candidat pentru Chișinău ar fi fost Dmitrii Croitor, clasat tocmai pe poziția a patra. Deci, s-a făcut tot posibilul ca el să fie dincolo de locul trei, pentru ca, în eventualitatea excluderii unuia din primii doi clasați, Croitor să nu aibă șanse de accedere în turul doi. Dar motive ca Evghenia Guțul să fie exclusă din cursa electorală, pentru aceleași abateri pe care le-a comis Marina Tauber în campania de la Bălți, există. Numai că aplicarea acelui scenariu nu are rost, deoarece pe poziția a treia s-a clasat tot un candidat pro-Putin”, susține jurnalistul de la Comrat.

„Nu există soluții bune pentru Găgăuzia în condițiile care s-au creat ca urmare a acestor alegeri”, consideră Mihail Sirkeli. „Tot ce se mai poate face acum este să ne învățăm lecția. Acest rezultat se datorează propagandei ruse, care a distrus identitatea găgăuzilor. Pe flancul drept (pro-european) nu există nicio ofertă politică în Găgăuzia”, susține jurnalistul.

Chișinăul își argumentează ridicol impotența în fața propagandei rusești

El reproșează Chișinăului faptul că nu face nimic pentru combaterea propagandei rusești în Autonomia Găgăuză, chiar dacă există o decizie irevocabilă a instanței de judecată (din octombrie 2022) prin care Guvernul de la Chișinău a obținut aceste pârghii.

Anterior, licențele de emisie, inclusiv pentru operatorii de televiziune prin cablu, erau oferite de o cameră de licențiere locală (din Găgăuzia), în baza unei legi controversate din anul 2000. Pe 5 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a blocat această procedură și a stabilit că doar Consiliul Audiovizualului poate atribui licențe de emisie, inclusiv pentru rețelele de cablu. La modul practic însă, în teritoriu nu s-a schimbat nimic. Rețeaua TV prin cablu din Autonomia Găgăuză conține practic numai posturi propagandistice rusești iar Chișinăul spune că nu poate face nimic, pentru că autoritățile de la Comrat refuză să-i ofere lista firmelor ce prestează servicii de televiziune prin cablu.

„Contrar deciziei CSJ din 2022, acele companii continuă să difuzeze canale propagandistice rusești. Și eu nu înțeleg de ce Chișinăul tolerează această situație. Din ceea ce am reușit să aflu, de patru luni, Consiliul Audiovizualului face schimb de scrisori cu Executivul de la Comrat, încercând să obțină lista companiilor care prestează servicii de televiziune prin cablu. Comratul refuză, invocând date cu caracter personal. Așa ceva este normal? Noi avem sau nu avem instituții de stat în Moldova?”, se întreabă jurnalistul Mihail Sirkeli. „Când statul nu funcționează, te pomenești cu un escroc sau o organizație criminală, care mimează activitate politică, în funcția de bașcan al Găgăuziei, iar acest om va fi membru al Guvernului, în loc să facă pușcărie”, a conchis jurnalistul de la Comrat în discuția cu corespondentul DW din Chișinău.

Nici nu au încercat să i se opună lui Putin

Nici partidul de guvernare (Partidul Acțiune și Solidaritate), nici alte partide pro-europene din Republica Moldova nu și-au desemnat candidați pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze. S-au bazat pe faptul că, tradițional, în Găgăuzia alegătorii votează pro-Rusia în proporție de 90%, chiar dacă regiunea absoarbe cele mai multe fonduri europene și românești și profită din plin de Acordul de liber schimb al Moldovei cu UE.

Pe 26 aprilie, în cadrul unei întâlniri cu alegătorii din autonomie (unde a făcut campanie pentru Grigorii Uzun), liderul socialiștilor Igor Dodon a spus că îl va duce „cândva” pe Putin în Găgăuzia. Acum, liderul de la Kremlin, pe numele căruia Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare, are interdicție de a intra în Republica Moldova.