"Rămâneţi cu bine, dragii mei": ultimele mesaje ale victimelor Holocaustului

Ce fotografie! Prin oglindire multiplă, Salman Levinson pare a ne privi din toate direcţiile. Imaginea a fost imortalizată în 1937. Micul Salman, alintat Sima, era pe atunci un băiat ca toţi ceilalţi. Trăia cu mama Frieda şi tatăl Selig în Riga. Mătuşa lui a emigrat în 1936 în Israel, pe atunci Palestina. Cu ea coresponda micuţul în mod regulat.

La puţin timp după ce a împlinit nouă ani, Salman îi mulţumea mătuşii pentru un cadou, printr-un desen. "Bait" - "casă" în ivrit - se intitula desenul. Ulterior, armata hitleristă ocupa Riga. Agnes nu a mai primit niciun semn de viaţă de la rudele ei. De abia după război, a aflat că Salman şi părinţii lui au ajuns în ghetoul din Riga, unde şi-au şi găsit sfârşitul.

Printr-o expoziţie online, memorialul Yad Vashem prezintă ultimele scrisori ale victimelor Holocaustului, înainte de a fi ucise de naţional-socialişti. Printre acestea se numără şi fotografii ale celor care corespondau. În poza aceasta este surprinsă familia Keller-Moses din Aachen, la începutul anilor 20.

Pe paşaportul lui Sigfried Kellers, naziştii ştampilaseră un J (Jude) - evreu în germană - pentru mulţi fiind condamnarea la moarte. Sigfried este singurul din familie care a supravieţuit. În 2013 el a donat corespondenţa cu mama sa Berta memorialului Yad Vashem. În 1942 ea scria "acum, dragii mei copii, rămâneţi cu bine şi rugaţi-vă pentru noi iar bunul Dumnezeu ne va apăra şi pe noi, şi pe voi".

Din miile de scrisori păstrate în arhivă, Yad Vashem a selectat zece pentru expoziţie. Cei mai mulţi nu bănuiau că vor fi ultimele rânduri înainte de moarte. Tocmai evreii tineri, precum Sigfried Bodenheimer - stând în uniformă - care luptaseră în Primul Război Mondial nu îşi puteau imagina că vor fi ucişi de nazişti.

Mulţi dintre autorii scrisorilor încercau să dovedească curaj şi ascundeau realitatea. Anne Meininger le scria copiilor ei "de miercuri ne aflăm într-o tabără, mi-e foarte bine. Chiar nu trebuie să vă faceţi griji. […] Numai de nu am pierde legătura. […] Vă sărut cu drag, a voastră mamă iubitoare ."

Din ghetoul de la Varşovia, Perla Tytelman le scria soţului Jozef şi fiicei Rachel: "Mă lupt din răsputeri să supravieţuiesc pentru voi. […] Dorul meu pentru voi nu are limite." Perla a fost ucisă. Rachel şi Josef au supravieţuit şi au emigrat în 1947 în Eretz (ţara) Israel.

Desenul "Transport No. 2" de Paul Kor surpinde trenul cu care tatăl lui a fost transportat la Auschwitz, spre moarte. Expoziţia "'Rămâneţi cu bine, dragii mei'. Expoziţia online "Ultimele scrisori din Holocaust 1941-1942", dedicată comemorării Holocaustului, aminteşte de soarta fiecărei persoane din cele şase milioane de evrei ucişi în Europa.