Renunţarea la energia atomică va costa Germania zeci de miliarde de euro

Cele mai mari dintre acestea - E.ON, RWE, Vattenfall şi EnBW - au creat încă de anul trecut un fond de rezervă de 30 de miliarde de euro, destinat procesului de renunţare la energia nucleară.

Ţinându-se cont şi de nivelul dobânzilor, această sumă ar trebui să fie suficientă, spun experţii de la Greenpeace. Ca o măsură de siguranţă în cazul în care vreuna din aceste companii ar intra în faliment, organizaţia ecologică propune ca o parte din cele 30 de miliarde să fie plasată în fonduri publice.

"Guvernul german trebuie să-i protejeze pe contribuabili în cazul unui dezastru financiar al acestor concerne, reglementând prin lege modalitate de preluare a costurilor într-o atare situaţia", a declarat Thomas Breuer, directorul departamentului "climă şi energie" al Greenpeace.

Organizaţia admite însă că plasarea în fonduri publice a întregii sume din fondul de rezervă al concernelor energetice este momentan "o măsură foarte problematică din punct de vedere legal şi economic". Ideea propusă de Greenpeace prevede ca doar un anumit procent din cele 30 de miliarde de euro să fie plasat în fonduri publice, adică suma necesară depozitării deşeurilor nucleare. Restul banilor, necesari până în 2040 pentru dezafectarea centralelor atomice, ar urma să rămână în vistieria concernelor.

Companiile energetice vor avea costuri de aproximativ 34 de miliarde de euro, reprezentând debranşarea şi demolarea centralelor atomice şi depozitarea deşeurilor nucleare. În plus, mai spun experţii Greenpeace, nu este exclus ca această sumă să crească cu 10 miliarde de euro.

Pe de altă parte, alţi specialişti în energie nucleară atrag atenţia că deocamdată nimeni nu poate calcula cu exactitate cât costă închiderea completă a unei centrale nucleare. Estimările concernelor energetice cuprind doar proiecte punctuale. RWE estimează de pildă că demolarea centralei Biblis ar putea costa aproximativ 1,5 miliarde de euro.