Repartizarea inegală a bunăstării în UE
Diferenţele dintre statele Uniunii Europene în ce priveşte standardele de viaţă sunt enorme. România e pe penultimul loc în ranking-ul UE, depășind doar Bulgaria.
Bulgaria: Costuri reduse de producţie, venituri mici
Bulgaria este considerată a fi cea mai săracă ţară a UE şi cea mai puternic marcată de corupţie. Potrivit Germany Trade and Invest (GTAI), venitul mediu brut lunar se ridica, în 2018, la doar 580 de euro. De la aderarea ţării la UE, numeroşi tineri bulgari au emigrat - între care şi mulţi cu bună calificare.
România: Penultimul loc în ranking-ul UE
Multe centre istorice ale oraşelor transilvănene au fost restaurate cu migală - de pildă centrul vechi al Braşovului. Cu un PIB de 11.440 de euro pe cap de locuitor (în 2019), România se află într-o situaţia ceva mai bună decât Bulgaria (8680). Potrivit Comisiei Europene, venitul mediu brut s-a ridicat în România, anul trecut, la 1050 de euro. În Germania acesta s-a cifrat la 3994 euro.
Grecia: Din criză în criză
Grecia era tocmai pe cale să-şi revină după criza de proporţii a datoriilor, când a fost lovită de una nouă: cea declanşată de actuala pandemie. Criza coronavirus are consecinţe grave asupra economiei elene, afectat fiind puternic sectorul turismului. Grecia, cu un PIB de 17.500 de euro pe cap de locuitor, are din nou nevoie de sprijin din partea UE.
Franţa: Ţara proprietarilor de case
Dacă analizăm avuţia, în medie, a francezilor, atunci constatăm că aceştia deţin averi mai mari decât germanii, de pildă. Aceasta pentru că germanii nu sunt, în aceeaşi măsură, proprietari de case. În Franţa, mulţi posedă o a doua casă, de vacanţă. Cu o avere monetară medie netă de 26.500 de euro (în 2018), potrivit Allianz, francezii sunt mai bogaţi în medie cu 10.000 de euro decât germanii.
Italia: Fără creştere economică, fără reforme, dar cu mari datorii
Italia a fost puternic afectată de coronavirus. Evoluţia dramatică a pandemiei, cu epicentrul în Bergamo, a fost urmărită cu îngrijorare în întreaga lume. După aproximativ două decenii de stagnare, Italia a devenit acum portavoce a ţărilor care pledează pentru fonduri substanţiale de redresare din partea UE. Cu un PIB de 29.610 de euro (în 2018), Italia se situează puţin sub media ţărilor UE.
Spania: Mari temeri faţă de un al doilea val
În urma creşterii puternice a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2, autorităţile catalane au luat, în iulie, din nou măsuri dure anti-coronavirus. Ţara este foarte dependentă de turism, sector care contribuie cu peste 15 procente la PIB. Cu un PIB pe cap de locuitor de 26.440 de euro (în 2018), Spania se situează sub media UE de aproximativ 31.000 de euro.
Suedia: Substanţială bunăstare, impozite mari, fără lockdown
Suedia a încercat să depăşească pandemia de coronavirus fără a intra în lockdown. Cu un PIB pe cap de locuitor de 46.180 de euro, Suedia se poziţiona la nivel european, în 2018, potrivit Eurostat, pe locul cinci după Luxemburg, Irlanda, Danemarca şi Olanda. În pofida impozitelor mari, suedezii se situează înaintea francezilor în ranking-ul privind averea netă în bani: 27.511 de euro (în 2018).
Olanda: PIB ridicat, avere mare
Olanda aparţine grupului "Cumpătaţilor" din UE, care se opun acordării de granturi nerambursabile ţărilor puternic afectate de criza coronavirus, precum Spania şi Italia. Cu un PIB de 46.800 de euro pe cap de locuitor (în 2019), Olanda este una dintre cele mai înstărite ţări ale UE, cu o avere netă în bani de peste 60.000 de euro (în 2018) pe cap de locuitor.
Germania: Stat bogat, dar cu cetăţeni mai puţin înstăriți
Germania s-a descurcat binişor cu pandemia. Economia a avut, însă, enorm de suferit: exporturile au scăzut substanţial şi multe companii se luptă să supravieţuiască. Cea mai mare economie naţională a UE înregistra, în 2019, un PIB pe cap de locuitor de 41.340 de euro. Însă averea în bani netă a germanilor se ridica, în 2018, la numai 16.800 de euro, în timp ce în Italia era de două ori mai mare.