Repoziţionări multiple

În timp ce ziarele germane salută în genere acordul dintre partenerii coaliţiei guvernamentale berlineze cu privire la pensii, ca şi achiziţia celui mai amplu pachet de acţiuni la Deutsche Bank, de către emirul Quatarului, unii analişti abordează pe larg scena asiatică.

Unii analizează vizita la Beijing a preşedintelui rus Putin şi poziţia tare a Chinei în chestiunea gazelor ruseşti, pentru care liderul de la Kremlin caută pieţe alternative şi aliaţi noi. Şi unele şi ceilalţi au menirea de a ajuta Moscova să reziste unor eventuale sancţiuni sau boicoturi occidentale.

Alţi editorialişti abordează în continuare schimbarea de la cârma Indiei. Neue Zürcher Zeitung relevă „entuziasmul investitorilor şi oamenilor de afaceri” care se arată convinşi că Narendra Modi, (câştigătorul scrutinului legislativ din cea mai populată democraţie a lumii) va „relansa economia Indiei şi va spori numărul locurilor de muncă”.

Dar corespondenta din New Delhi a ziarului din Zürich estompează euforia generată de un mandat clar al unei formaţiuni mai puţin ostile lumii de afaceri decât guvernanţii anteriori de la Partidul Congresului. Ea avertizează că Bharatiya Janata, partidul hindus al lui Modi, nu e chiar atât de liberal şi reformist pe cât se crede, iar reformele nu sunt prea populare.

Acelaşi ziar consideră că în Ucraina „e departe de a se putea întrevedea o relaxare” a situaţiei, că „discuţiile la masa rotundă de la Harkiv s-au împotmolit. La Sloviansk se dau lupte grele, iar la Doneţk separatiştii au alcătuit un guvern propriu, în timp ce la Mariupol situaţia s-a calmat”.

Neue Zürcher şi ediţiile online ale ziarelor evidenţiază intervenţia antiseparatistă a celui mai bogat oligarh ucrainean, Rinat Ahmetov, care şi-a chemat salariaţii la grevă împotriva miliţiilor pro-ruse şi a pus pe picioare patrule de muncitori care s-au alăturat poliţiştilor spre a reface liniştea şi ordinea pe timpul zilei.

Din păcate, potrivit corespondentei Europei Libere, citate de ziarul din Zürich, chiar şi la Mariupol bandele de răufăcători îşi fac, în timpul nopţii, de cap.

În fine, ziarul din Zürich semnalează crescândul pericol al jihadismului, fundamentalismului şi extremismului salafist din Germania.

Nu puţini analişti se opresc şi asupra iritării iscate partidelor democratice din Germania de proiectata manifestare electorală de la Köln la care, în pofida tuturor avertismentelor, are de gând să participe premierul turc Erdogan.

Chiar dacă liderul islamist al guvernului de la Ankara nu e, formal, o persona non grata, şi nu i se pot interzice vizitele particulare în Germania, prea puţini oameni politici ori ziarişti germani salută prezenţa pe teritoriul Republicii Federale a premierului turc. Fiindcă, în opinia multora, e un ins certat grav cu democraţia şi cu principiile statului de drept, a cărui brutalitate şi al cărui autoritarism excesiv încep să aducă a cădere în totalitarism.

Unii observatori se tem, în context, că Erdogan ar putea exporta în Germania, în rândul turcilor emigraţi, conflictele şi violenţa marcând confruntările interne turceşti. Deloc de mirare că „Berlinul aşteaptă din partea lui Erdogan să se manifeste sensibil”, după cum titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul conservator scoate în evidenţă faptul că, oficial, potrivit guvernului german „Erdogan e binevenit”. Or, totodată, demnitari de frunte ai partidelor guvernamentale au criticat cu maximă asprime proiectatul său sejur la Köln şi i-au cerut liderului de la Ankara să facă bine să rămână acasă. Acelaşi ziar notează că, pentru prima dată, turcii din Germania vor avea posibilitatea să voteze în scrutinul prezidenţial turcesc, nu puţini susţinându-l pe actualul premier.

În răstimp, varii comentatori reliefează scindarea şi polarizarea profundă a comunităţii turceşti din Germania. Iar Die Welt deplânge sufocarea Turciei prin islamismul promovat de Erdogan, „o ideologie prea puţin adecvată vieţii politice şi sociale a timpurilor moderne”, după cum scrie editorialistul ziarului berlinez, Zafer Şenocak.