Republica Moldova este, oficial, independentă

Rusia continuă să menţină sub stăpânire militară o bună parte din teritoriul Moldovei.

Liderul de la Chişinău a dat doar aprecieri pozitive, menţionând că este convins că direcţia în care duce el Moldova „este cea corectă”. Cât de independentă este Republica Moldova după 17 ani de când şi-a asumat acest statut?

O întrebare jenantă pentru orice român basarabean care conştientizează ratarea momentului politic de acum 17 ani când se construiau poduri de flori peste Prut. Acum această sărbătoare a rămas doar pe hârtie - o zi în care în Moldova, oficial, nu se lucrează, iar autorităţile, indiferent de culoarea politică, merg şi depun flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. Aşa s-a întâmplat şi astăzi. Au depus flori la monumentul Marelui Domnitor şi comunistrul Voronin, şi liberalul primar de Chişinău Dorin Chirtoacă, şi ceilalţi lideri politici moldoveni.

Care-i limba oficială?

Comentariile făcute de aceştia sunt, însă, foarte diferite. Unii, de exemplu, nu înţeleg de ce Vladimir Voronin sărbătoreşte această zi, de vreme ce Declaraţia de Independenţă proclamă Limba Română drept limbă de stat în Republica Moldova, cunoscut fiind faptul că liderul comunist luptă din răsputeri să nu admită pătrunderea acestei sintagme în Constituţia Moldovei. Mai mult, peste trei zile, pe 31 august, basarabenii vor sărbători „Limba Noastră” - 19 ani de la revenirea la scrisul latin – sărbătoare ignorată în fiecare an de guvernarea comunistă care i-a şi schimonosit denumirea iniţială de „Limba noastră cea română”.

Regrete tardive

Pe de altă parte, cei care au pus bazele independenţei Republicii Moldova - primul ei preşedinte Mircea Snegur şi primul ei premier Mircea Druc se acuză acum reciproc că nu au făcut la timpul respectiv pe placul poporului. Mircea Druc susţine într-un interviu apărut zilele acestea în presa de la Chişinău că „în perioada imediat premergătoare obţinerii independenţei existau două planuri de evoluţie a evenimentelor – „planul Mircea Druc” cu revenirea la situaţia de la 1918, adică realipirea Moldovei la România, şi „planul Mircea Snegur”, care prevederea aderarea la CSI”. (...) „Basarabenii au ales sa-l urmeze pe Snegur, greşind foarte mult şi ajungând în situaţia deplorabilă în care se află astazi”, susţine Mircea Druc. El îi învinuieşte de situatia creata pe cei doi presedinţi, Snegur şi Lucinshi, care, “prin acţiunile lor au discreditat democraţia şi au instalat comuniştii la putere în 2001”.

La rândul său, ex-preşedintele Mircea Snegur, neagă declaraţiile potrivit cărora scopul proclamării Independenţei ar fi fost Unirea cu România. Potrivit lui, proclamarea Independenţei Republicii Moldova „nu a fost un act spontan, ca la celelalte republici ex-sovietice, ci a fost pregătită de clasa politică, de intelectualitate şi de întreg poporul”.

O concluzie mai optimistă cu ocazia acestei sărbători oficiale poate fi totuşi extrasă. Chiar dacă Republica Moldova a înregistrat mai multe eşecuri decât reuşite în aceşti 17 ani, vecinătatea Uniunii Europene poate aduce o schimbare în bine. În plus, anul viitor este un an electoral decisiv în Republica Moldova, iar recenta declaraţie a preşedintelui Băsescu potrivit căreia, „Moldova nu poate avea la nesfârşit neşansa unor lideri politici care-şi îndreaptă acţiunile împotriva propriului popor", se pare că nu a trecut neobservată în Basarabia.