Retragerea trupelor ruseşti, o diversiune?

Ce se întâmplă cu trupele ruseşti care au fost masate până la mijlocul lunii aprilie în apropierea graniţei cu Ucraina? S-au reîntors ele într-adevăr în cazărmi? Întrebarea rămâne deschisă, dar imaginea devine tot mai clară. Ştiri din Kiev, Washington şi Bruxelles dau de înţeles că Moscova nu se grăbeşte cu retragerea trupelor.

Mişcările de trupe au produs nelinişte la Kiev şi în alte capitale occidentale. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a estimat în timpul unei întâlniri avute joi la Kiev cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, că Rusia a masat de-a lungul graniţei ucrainene aproximativ 75.000 de militari. Cu o zi înainte, administraţia de la Washington estimase că e vorba de 80.000 de militari.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Rusia a retras doar o mică parte din trupele sale şi "zeci de mii" de militari au rămas pe loc. El s-a referit, evident, la trupele ruseşti din Crimeea anexată şi din teritorii ruseşti aflate la nord şi est de Ucraina.

Nouă escaladare în Donbas

Trupele ruseşti au atins la mijlocul lunii aprilie cea mai mare concentrare din anul 2014 încoace. La Kiev s-a vorbit despre 90.000 - 100.000 de militari. Rusia a anunţat oficial că este vorba doar de o "verificare a capacităţii de luptă" pe întreg teritoriul, inclusiv Peninsula Crimeea.

Concentrarea trupelor în apropierea graniţei cu Ucraina a avut loc pe fundalul unei noi escaladări în Donbas, unde pierderile armatei ucrainene în războiul imobil cu separatiştii sprijiniţi de Rusia crescuseră dramatic. Şi acest element a făcut să sporească îngrijorarea privind o posibilă confruntare militară directă între Rusia şi Ucraina.

Situaţia a părut că începe să se detensioneze abia când ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat retragerea trupelor în garnizoane până la data de 1 mai. La sfârşitul lunii aprilie, şeful Marelui Stat Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a avut o şedinţă de bilanţ în care a precizat pentru prima dată numărul mai exact al militarilor care au luat parte la "verificare": mai bine de 300.000.

La graniţa cu Ucraina au fost concentrate trupe a trei divizii ale armatei precum şi două divizii de paraşutişti, pe lângă trupele care sunt oricum staţionate acolo.

În cursul şedinţei de la sfârşitul lunii aprilie, prezidate de şeful Marelui Stat Major, Gherasimov, s-a comunicat că majoritatea trupelor s-au întors deja în cazărmi şi că până pe 8 mai, cel târziu pe 12 mai, nu se va mai transporta decât tehnică de luptă. Dar există excepţii.

O parte din armele armatei a 41-a, care au fost mutate din Districtul Militar Central între altele în regiunea Voronej, urmează să rămână acolo până în septembrie, când va avea loc manevra ruso-belarusă "Vest 2021". Despre ce arme este vorba nu se specifică.

Există în continuare primejdia unui război?

Jurnalistul şi expertul militar moscovit Pavel Felgenhauer a declarat pentru DW că Rusia a retras o parte din militarii dizlocaţi în Crimeea, dar o mare parte din trupele concentrate la nord de Ucraina au rămas probabil pe loc. Explicaţiile oferite de militari ruşi privind armele care sunt depozitate undeva în aşteptarea manevrei din septembrie, sunt "pentru cei care nu înţeleg nimic", a spus Felgenhauer.

"Pentru a retrage trupele şi a lăsa armamentul greu pe loc ai nevoie de o cantitate dublă de arme din aceeaşi categorie", a explicat expertul. "Aşa ceva nu-şi pot permite, din motive financiare, decât americanii. În rest nimeni", a subliniat el. Rusia nu dispune decât de o mică rezervă de arme de acest gen, depozitate în Oseţia de Sud, o provincie separatistă georgiană.

Felgenhauer este încredinţat că primejdia unei confruntări militare de proporţii între Rusia şi Ucraina nu a dispărut. Dimpotrivă, "un mare război regional devine tot mai probabil pe zi ce trece." Moscova creează condiţiile unui posibil "atac pe flancuri" şi o rapidă încercuire a armatei ucrainene, "aşa cum s-a întâmplat în august 2014 la Ilovaisk, în estul Ucrainei", spune el.

Scopul politic al unei asemenea acţiuni ar putea fi asigurarea unei poziţii de plecare favorabile în negocieri cu vestul privind reîmpărţirea zonelor de influenţă, aşa cum s-a întâmplat la Ialta în 1945. "Dar decizia politică (privind operaţiunea militară) încă nu a fost luată", subliniază expertul. În funcţie de starea vremii şi de starea drumurilor din estul Ucrainei s-ar putea ajunge la o escaladare în a doua jumătate a lunii mai sau în cursul verii, crede Felgenhauer.

"Trupe ca mijloc de presiune"

Mikola Zunhurovski, expert militar în cadrul centrului de studii strategice Razumkov din Kiev, se îndoieşte şi el de veridicitatea declaraţiilor ruseşti privind retragerea trupelor de la graniţa cu Ucraina. Concentrarea din aprilie "nu a fost o simplă manevră ci o încercare de sporire a presiunilor", consideră el.

Motivul rezidă în însăşi situaţia din Rusia, unde se apropie alegerile parlamentare, dar şi recentele tensiuni în relaţiile cu vestul. Trupele ar putea rămâne pe loc "pentru a menţine Ucraina şi occidentul într-o stare de tensiune", prognozează el. Numărul militarilor ruşi concentraţi la graniţa cu Ucraina este comparabil cu efectivele armatei ucrainene staţionate în zonă pe teritoriul propriu.

Zunhurovski a explicat însă că un aspect mult mai important este capacitatea Rusiei de a transporta rapid rezerve, astfel încât să poată purta un război mobil. În cazul în care se va ajunge la o confruntare amplă, Rusia dispune de posibilităţi multiple pentru a lovi în profunzimea teritoriului ucrainean.

Şi Pavel Felgenhauer vede Rusia în avantaj în cazul unui război mobil. Moscova a masat efective militare puternice în ultimii ani de-a lungul frontierei cu Ucraina. Iar în aprilie s-a testat "cum se pot adăuga acestora trupe ale Districtului Militar Central".

Este vorba de cel mai mare district militar rusesc, din punct de vedere teritorial, din totalul de cinci. El cuprinde regiuni din Urali, Volga şi Siberia. Expertul kievean Zunhurovski este încredinţat că Ucraina este mai bine pregătită pentru un conflict local cu Rusia decât pentru o confruntare frontală. El crede însă că al doilea scenariu este mai puţin probabil din pricina primejdiei unor sancţiuni occidentale impuse Rusiei.