Reuniune ”informală” la Bruxelles

Consiliul se întrunește tot mai des în versiune ”informală”. E un indiciu că multe lucruri sunt neclare, că există mari dezacorduri, că se manifestă, pe scurt, un deficit de comunicare care pretinde să fie acoperit. O reuniune ”informală” are avantajul că permite discuții mai libere și mai ales că nu obligă la nicio decizie. Este marea ușurare a liderilor politici. Totuși o ordine de zi cu teme precise a fost anunțată, ceea ce arată și mai clar că așa numitul caracter ”informal” al reuniunii se referă mai ales la dorința liderilor politici de a nu fi nevoiți să spună ceva precis la finele zilei.

În ton cu comunicatul oficial al Consiliului, biroul de presă de la Palatul Cotroceni a publicat la rândul său un comunicat mai lung ca de obicei cu toate subiectele care ar urma să fie discutate. Un subiect neîndoielnic de prim ordin este cel al Bugetului european. Dacă britanicii pleacă, în visteria Uniunii vor rămâne bani mult mai puțini, căci Marea Britanie era unul dintre marii contributori. Dar vor fi de acord Germania, Franța și Italia să-și mărească contribuția într-atât încât să acopere tot deficitul? Mai multe țări din est au anunțat că sunt gata să-și mărească contribuția, dar ar însemna prea puțin. Ele însele, de altflel, au spus-o în speranța că vor crea o presiune morală asupra contributorilor mari.

Aici se află însă un aspect delicat. Mai mulți politicieni occidentali au cerut ca fondurile de coeziune să fie condiționate de acceptarea anumitor politici cum ar fi cele privitoare la migrație, așa încât pentru unguri sau polonezi va fi greu în atari circumstanțe să insiste ca Germania și Franței să-și mărească contribuția. În ce-l privește pe președintele Iohannis, acesta a vorbit reținut despre nevoia de a se clarifica ”disponibilitatea statelor membre de a-și majora contribuția la bugetul Uniunii” și a anunțat că va pleda pentru ca fondurile de coeziune să nu se diminueze. România nici nu a participat la marea polemică Est-Vest, căutând mai curând să nu atragă furtuna asupra sa. Dar știm că polonezii, ungurii, cehii pretind că banii vărsați de occidentali sub formă de fonduri de coeziune sunt recuperați îndoit de firmele occidentale care au cucerit piețele din fostele țări socialiste. Există, așa cum am arătat și noi în câteva rânduri, economiști din vest de orientare socialistă, care le dau dreptate pe temeiul unor informații statistice întinse pe mai mulți ani. Subiectul este totuși departe de a fi clarificat și mai ales este de presupus că nu va intra în dezbaterile oficiale sub această formă. În orice caz Comisia a propus și scenariul cel mai realist care va antrena o reducere foarte mare a bugetului Uniunii, ceea ce va însemna mai puțini bani pentru coeziune și mai puțini pentru agricultură.

Celelalte subiecte anunțate au o importanță mai redusă. S-a vorbit destul de mult de instituționalizarea așa numiților ”Spitzenkandidaten” (capi de listă) din rândul cărora să fie ales președintele Comisiei Europene, așa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri europene. Parlamentul European a și votat o propunere în acest sens, avertizând că va respinge orice altă propunere. Dar în ciuda faptului că se face mare caz de progresul democratic al acestei măsuri, ea nu va antrena o schimbare reală în funcționarea Uniunii, așa cum am văzut de altfel în ultimii ani după instalarea lui Jean-Claude Juncker. E mai mult o iluzie, căci ”capii de listă” vor fi desemnați tot departe de ochii opiniei publice și în plus ei nu vor fi aleși direct. De fapt alegătorii vor continua să voteze liste naționale, având de optat între aceiași și aceiași candidați ”din oficiu”, fără să fi auzit nimic despre ei în tot acest timp.

Este adevărat că s-a vehiculat și ideea unei liste supranaționale, subiectul fiind menționat pe ordinea de zi a reuniunii de vineri. Dar ideea a fost respinsă în Parlamentul European și chiar dacă va fi repusă pe tapet (Emmanuel Macron ține la această idee), ea nu va aduce un spor democratic. Dimpotrivă, politica europeană va fi și mai abstractă și mai îndepărtată de alegători. În fine să mai spunem doar că președintele Iohannis pare să împărtășească lipsa totală de apetit a mediului politic românesc pentru dezbateri europene, căci nu a spus nimic despre aceste subiecte, mulțumindu-se să salute faptul că România ar putea primi un loc în plus la viitoarele alegeri.