Reuniune UE la București: blocaj pe tema migrației

Președinția română a Consiliiului European s-a străduit. Palatul Parlamentului de la București este impresionant. Scări uriașe de marmură, săli impunătoare cu candelabre suspendate de tavanele înalte. Covoare albastre lungi pentru miniștrii de Interne din UE, întinse pe coridoare nesfârșite unde se aflau un fel de gărzi de palat îmbrăcate în uniforme de albastru deschis. Un cadru cu adevărat impresionant pentru reuniunea informală a celor 28 de miniștri; mai puțin impresionant a fost însă rezultatul discuțiilor. Aceasta a fost părerea ministrului de Externe și al Migrației din Luxemburg, Jean Asselborn. Social-democratul este ministrul aflat de cel mai mult timp în funcție și participă deja de peste doi ani la aceleași negocieri. UE nu găsește o cotă de repartizare a migranților care sunt salvați din bărcile aflate în pericol de scufundare în Marea Mediterană,  Interesele proprii ale statelor membre sunt prea mari și împiedică găsirea unei soluții. Nu există solidaritate, se plânge Jean Asselborn.

De la începutul anului, 209 persoane s-ar fi înecat în Marea Mediterană încercând să ajungă în Europa, potrivit datelor ONU. În 2018, totalul celor care au murit în acest fel se ridică la 2275, conform agenției ONU pentru refugiați. "Dacă nu reușim să rezolvăm problema aceasta a migrației, atunci avem o temă  unde UE ar putea eșua total. Și nu putem rezolva problema la originile ei. Ar fi primul eșec de asemenea amploare de la crearea Uniunii", a declarat ministrul luxemburghez tot mai disperat. Jean Asselborn a mulțumit la București președinției române a Consiliului European că a plasat măcar acest subiect pe agenda de zi a discuțiilor. Nu toate țările membre fac acest lucru atunci când asigură președinția semestrială a blocului comunitar.

Populiștii de dreapta vor să submineze imigrația

Guvernul populist de dreapta al Austriei, care a precedat România în fruntea Consiliului European, a ignorat cu totul teme ca "Repartizarea migranților" și "Reforma reglementărilor privind azilul". Ministrul de Interne austriac Herbert Kickl, de la formațiunea populistă de dreapta FPÖ, a preferat să repete teza sa potrivit căreia în politica de migrație ar fi avut loc cu succes o "schimbare de paradigmă". Un aspect sărbătorit vara trecută la Innsbruck de Kickl alături de ministrul de Interne radical de dreapta italian Matteo Salvini (Lega) și de ministrul de Interne conservator de dreapta al Germaniei, Horst Seehofer (CSU).

Kickl și aliații săi doresc să stopeze dacă se poate cu totul imigrația și preluarea de azilanți în UE. Italia, Malta și Franța și-au închis practic porturile pentru ambarcațiunile cu migranți în pericol de naufragiere în apropierea coastelor lor, după cum a criticat dur Înaltul Oficiu al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Polonia și Ungaria, dar și Austria refuză să preia azilanți nerepartizați din Italia, Grecia sau Spania. Ministrul italian Salvini acuză guvernul francez că acesta respinge masiv migranții pe care-i trimite înapoi spre țările în care aceștia au intrat în UE, ceea ce Parisul dezminte.

Germania vrea o repartizare reglementată a refugiaților

Germania și-a mai relaxat din nou puțin poziția. Secretarul de stat în Ministerul de Interne Stephan Mayer cere măcar adoptarea unui mecanism de repartizare a migranților valabil pe o perioadă limitată. Pe moment, țările UE negociază ca la bazar pentru fiecare ambarcațiune cu migranți în parte. Mayer, care l-a înlocuit la București pe ministrul de Interne Seehofer, bolnav, crede că este nedemn ca statele UE să se certe pentru fiecare barcă salvată din Mediterana pe marginea repartizării migranților. "De aceea este esențială adoptarea unui mecanism de repartizare pe care să-l accepte cât mai multe țări. Până acum, și-au dat acordul 9 state membre, care sunt dispuse să participe temporar la acest mecanism ad-hoc de repartizare. Este un succes frumos, dar eu cred că este insuficient."

Acest mecanism ad-hoc ar urma să fie valabil până la ajungerea la un acord în UE privind reformarrea fundamentală a așa-numitului Acord Dublin, care reglementează responsabilitatea țărilor UE în cazul  procedurilor de azil. Dar un asemenea acord nu pare deloc aproape. Italia vrea ca responsabilitatea țării în care migranții intră în UE să fie anulată. Germania, Austria, Polonia și Ungaria vor însă ca această reglementare, pe care se bazează de fapt regulile Dublin, să rămână valabilă. Unele țări sunt dispuse să discute despre preluarea eventuală a unor azilanți cu șanse bune de a obține în final azilul. Ungaria și Polonia resping însă ferm și acest demers.

Comisarul european pentru Migrație face apel la statele membre

Țările UE sunt departe încă de propunerile făcute de ani buni deja de comisarul european pentru Migrație, Dimitris Avramopoulos: verificarea unitară a cererilor de azil și reformarea dreptului de azil. Avramopoulos a fost și la București într-o postură obișnuită deja: aceea de a adresa apele statelor membre. "Timpul se scurge. Nu mai avem timp de pierdut, alegerile europene bat la ușă. Pentru mine este important ca apropierea alegerilor să nu ne paralizeze capacitatea de decizie." Dar cei 28 de miniștri de Interne nu au fost impresionați. Avramopoulos a jurat că nu va mai juca aceste jocuri copilărești. "Nu mai putem negocia cu viețile oamenilor", a admonestat comisarul miniștrii prezenți.

Miniștrii au căzut de acord că nu se va mai decide nimic până la alegerile europene din mai. Migrația și azilanții sunt o temă foarte bună de campanie electorală pentru politicienii populiști. Prin urmare, austriacul Herbert Kickl a deschis un front nou la București. El ar dori ca deținătorii de azil din Austria și UE să poată fi expulzați mai rapid, dacă comit infracțiuni. Kickl a vorbit despre ceea ce a numit o "situație perversă", care trebuie modificată. El nu ar fi dispus să aștepte până când astfel de persoane își dezvoltă adevărate cariere de infractori, ci vrea să acționeze rapid "pentru a evita ceea ce este mai rău", a declarat Kickl. "Și nu sunt singurul care vede lucrurile în acest fel." Concret, demnitarul ausstriac vrea să reducă motivele pentru anularea dreptului de azil. Ar trebui să fie de ajuns infracțiuni mici, precum furtul.