Romii din R. Moldova cred în Dumnezeu, democrație și copii

Blamați, înjurați, discriminați și marginalizați, însă neasimilați – așa și-au dus romii destinul de secole printre popoarele gazde. Până în prezent ei și-au păstrat obiceiurile și tradițiile, care i-au menținut ca etnie. Pe 8 aprilie este Ziua internațională a romilor de pretutindeni, care a fost stabilită de cel de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaționale a Romilor din 1990, la Varșovia. Tot atunci, s-au pus bazele unei organizații internaționale a romilor, denumită „Uniunea Internațională a Romilor” și s-a decis ca în acestă zi să fie comemorați romii uciși în anii celui de-al Doilea Război Mondial. DW a mers în vizită la romii din Soroca, un oraș considerat ca fiind captiala romilor din R. Moldova, unde trăiește baronul romilor din fostele țări sovietice.

"Romii întotdeauna au fost businesmani"

Soroca este un oraş mic din nordul Moldovei, situat pe malul râului Nistru. Majoritatea populaţiei e de etnie romă. De la autogară se vede un deal pe care se află o mulţime de case cu trei sau patru etaje cu acoperişe strălucitoare. Acestea sunt casele romilor.

Peste puţin timp, ne întâlnim de Robert Cerari, un rom care ne analizează din cap până la picioare. El este unul din cei peste 10 mii de romi care trăiesc în Moldova. În fiecare duminică, conform tradiţiilor vechi, el merge să se roage pentru familia sa şi pentru romii plecaţi peste hotare.

„Romii întotdeauna au vrut să facă lucruri bune, mari şi frumoase. Şi ei demonstrează aceasta prin casele pe care le construiesc, prin lucrurile luxoase pe care le au. Dacă o altă persoană de altă naţionalitate începe să facă un lucru, atunci romii îl fac de două ori mai repede şi mai bine. Acesta este spiritul romilor: a face, a merge înainte, a progresa. Dacă o altă naţiune ar fi fost gonită, permanent izolată de societate, unde ajungea astăzi? Romii întotdeauna au fost businesmani, ei au făcut comerț”, spune Robert Cerari.

"Infractorul nu are naţiune"

Se cunoaşte că romii au migrat pe parcursul anilor din India şi au ajuns până în Europa. Pe parcursul istoriei lor, romii s-au asimilat cu alte popoare. Cu toate acestea, în Soroca şi până astăzi trăieşte o comunitate mare de romi, condusă de un „rege ” pe nume „bulibaşa” sau „baron”.

Artur Cerari, un bătrân cu barbă albă este bulibaşa – regele romilor din Moldova. La el vin sute de oameni ca să ceară dreptate conform legilor interne ale romilor. Artur Cerari ne spune că romii au început să îşi piardă tradiţiile lor seculare. Etnia romă este una foarte închisă, de aceea, Artur Cerari s-a oferit să ne conducă prin oraşul romilor. Am urcat în automobilul „regelui” şi mergem în „dealul ţiganilor”, cum mai este numit sectorul unde trăiesc romii din Soroca.

„Iată acesta este ‚Piatociok'. Tot ce vedeți aici este piața principală unde se adună toţi romii. Nunţi, cumetrii, înmormântări: toate au loc aici”, ne-a spus Cerari.

Ajungem în scurt timp la casa „baronului“. Este o casă modernă cu trei etaje construită din cărămidă roşie. Locuinţele luxoase, maşinile scumpe şi banii mulţi le-au adus o faimă proastă romilor din Moldova. Periodic, în mass-media, apar scandaluri în care romii sunt învinuiţi că sunt criminali şi că toate bogăţiile lor vin din vânzări de droguri, arme sau fiinţe umane. Arturi Cerari este de altă părere. El spune că tot ce vedem noi este obţinut cinstit de romii care muncesc peste hotare.

„Da, cu regret mai persistă o discriminare față de romi. Dar, infractorul nu are naţiune. Infractori sunt în toate țările. Dar când un om fură trei pâini într-un market ca să le ducă copiilor care mor de foame, oare acesta este un păcat? Noi suntem o naţiune cu tradiţii mari, foarte vechi, cu istorie, cu obiceiuri, cu talente”, ne explică Artur Cerari.

Problema majoră: învăţământul romilor

După discuţia cu bulibaşa am mers din nou pe străzile din Soroca. Am observat că majoritatea caselor romilor sunt pustii. Robert Cerari, care este și președintele Asociației Romilor din Moldova „Bare–Rom”, ne spune că, din toamnă până vara, romii sunt plecaţi la munci peste hotare în Europa sau Federația Rusă. In spatele vieţii de lux se ascunde o mare problemă ce ţine de învăţământul romilor. Potrivit datelor statistice mai mult de 80% din copiii romilor nu merg la şcoală, iar doar 45% ajung să termine şcoală primară.

„Romii întotdeauna au migrat. Migrarea era pentru romi sursă de venit pentru a-şi întreţine familia. Până în anii '90, chiar 97, oamenii erau acasă şi copiii erau şcolarizaţi. Apoi romii au început a migra, a pleca peste hotarele ţării. Copiii rămâneau acasă, iar părinţii când reveneau găseau probleme peste probleme. Copiii rămâneau fără supravegherea părinţilor. 70% dintre tineri în anii '90 erau deja narcomani. Şi atunci, romii au decis să îşi ia copiii peste hotare cu ei, însă o problemă a generat altă problemă”, explică Robert Cerari.

„Ţigani“, „nespălaţi“, „hoţi“, „criminali“ sunt clişeele despre etnia romă care s-au format pe parcurul sutelor de ani. Aceasta a făcut ca populaţia romă să se izoleze de alte societăţi. Ei trăiesc după legile interne care sunt foarte stricte. Robert Cerari spune că această izolare s-a produs din cauza discriminării, dar cu toate acestea romii nu sunt nişte criminali, ei au legile lor nescrise pe care le respectă.

„Noi respectăm Constituţia şi legile Republicii Moldova, dar noi avem şi legile noastre: legile romilor, care, eu cred că sunt cele mai democratice. Un rom dacă a încălcat ceva noi nu îl dăm la poliţie ca el să stea la închisoare. Este Consiliul romilor compus din oameni bătrâni, care îl cheamă şi face o judecată corectă, însă nu îl pedepseşte ca să-i ia libertatea. Ai făcut-o? Fii amabil şi plăteşte amendă. Dar dacă nu faci ceea ce a confirmat judecata, înseamnă că tu nu ai treabă între romi, tu eşti izgonit din societatea romilor şi du-te şi trăieşte singur. Asta e cea mai mare pedeapsă care poate să fie”, spune Cerari.

Tradiție și obiceiuri

De e frig sau război, romii din R. Moldova rămân pe pământurile lor. Migrează ca să câștige bani, se întorc acasă și, după o scurtă odihnă, pleacă iarăși în lume. Se consideră deseori neînțeleși, dar aceasta nu-i încurcă să convețuiască cu alte popoare. Tradiția și obiceiurile le sunt sfinte, au acceptat numai să preia creștinismul, care le dă speranțe într-un viitor mai bun.

„Noi romii, de când suntem noi, nu am crezut în nici un împărat. Noi, în primul rând am crezut în sfântul nostru Dumnezeu Iisus Hristos, în libertatea noastră pe care voi toţi o numiţi democraţie. În al treilea rând, am crezut în copiii noştri. Şi în al patrulea rând, în rezultatul muncii noastre. Mereu trebuie să lucrezi”, ne spune la final Artur Cerari.

Semnificația zilei de 8 aprilie este de a atrage atenția societății asupra problemelor cu care se confruntă romii, pentru îmbunătățirea situației educaționale și, deopotrivă, pentru revendicarea drepturilor civile ale romilor. Manifestările prilejuite de această zi includ evenimente de promovare a valorilor culturale și a limbii romani, dar în mod special a identității romilor. Unul dintre principalele obiective este, de altfel, recunoașterea internațională a minorității rome ca minoritate națională de origine indiană.