Situaţia romilor din ţările balcanice

Serbia, Macedonia, Bulgaria, România sau Kosovo - ţări în care minoritatea roma trăieşte de secole. Cu toate acestea, romii sunt marginalizaţi şi dezavantajaţi. Numiţi dintotdeauna "ţigani" şi urmăriţi în trecut, membrii comunităţii sunt, în ziua de azi, cel mult toleraţi. Rareori sunt acceptaţi ca fiind concetăţeni cu drepturi egale.

"Este vorba despre o minoritate marginalizată sau chiar exclusă din toate formele de organizare socială, politică şi economică, în toate ţările", afirmă Zeljko Jovanovic, membru al Open Society Foundation din Budapesta. Consecinţa: oriunde ar locui, romii fac parte din pătura de jos a societăţii. "Conform ONU, 40% din romi trăiesc la limita sărăciei", adaugă Jovanovic.

De aceea mulţi îşi caută norocul în occident, unde acum pot călători mult mai uşor. În calitate de cetăţeni ai UE, romii din Bulgaria şi România au libertate de circulaţie în spaţiul comunitar. Pentru cei din Serbia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina şi Albania obligativitatea vizelor a fost anulată. Kosovarii sunt singurii care mai au nevoie de viză.

Odată ajunşi în occident, de regulă, romii încearcă ori să obţină drept de şedere solicitând azil, ori - ca cetăţeni europeni - să dispună de beneficii sociale din partea ţării-gazdă.

Nicio şansă să primească azil

În Germania, o treime din refugiaţii originari din Balcani aparţine minorităţii roma. Conform Guvernului federal, în primul trimestru al anului 2015, 91% din solicitanţii de azil erau sârbi, 72% macedoneni, 60% bosniaci şi 42% muntenegreni. Doar 9% proveneau din Albania şi Kosovo. În total, în primele luni ale anului au fost înregistraţi 42.000 de refugiaţi din Balcanii de Vest.

Între timp în Germania se ştie că romii sunt discriminaţi în ţările lor. Cu toate acestea, şansele membrilor acestei comunităţi de a primi azil sunt aproape nule. Serbia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina au fost declarate "ţări de provenienţă sigure", adică state în care oamenii - inclusiv romii - nu mai sunt supuşi ameninţărilor. Ca atare, în principiu, aceşti cetăţeni nu mai au dreptul la azil.

Astfel, în august 2015, doar 0,4% din refugiaţii provenind din Macedonia şi 0,1% din Serbia au primit statutul de azilanţi. Conform intenţiei multor politicieni germani şi Kosovo, Albania sau Muntenegru ar urma să fie trecute pe lista ţărilor de provenienţă sigure.

Marginalizaţi şi în Germania

Într-o cu totul altă situaţie sunt romii din ţările membre ale Uniunii Europene, Bulgaria şi România. În primele trei luni aceşti oameni nu au dreptul la ajutor social. Măsura are ca scop împiedicarea aşa-numitului "turism social" în Europa. După trei luni de şedere pe teritoriul Germaniei, autorităţile verifică dreptul fiecărui solicitant la ajutor social. Este valabil mai ales în cazul cetăţenilor europeni care şi-au găsit un loc de muncă în noua ţară sau lucrează ca persoane fizice autorizate.

Pentru cei fără nicio ocupaţie şansele de a obţine beneficii sociale sunt extrem de reduse. Pentru copii se acordă alocaţie, dar conform legislaţiei în domeniu străinii aflaţi în Germania în căutarea unui loc de muncă nu beneficiază de ajutor social (Harz IV). Un verdict al Curţii Europene de Justiţie confirmă justeţea prevederilor în vigoare.

Calitatea de cetăţeni europeni le permite romilor din Bulgaria şi România să-şi stabilească domiciliul în Germania. Însă şi în Republica Federală sunt deseori discriminaţi. În raportul autorităţilor locale din Berlin Neukölln privind situaţia romilor se menţionează că aproximativ o treime din persoanele verificate primesc sau au primit ajutor social. Printre imigranţi, copiii acestor oameni formează cel mai numeros grup de elevi fără cunoştinţe de limba germană. Mulţi tineri nu au frecventat nici măcar cursurile unei şcoli primare.

În caz de boală familiile fără asigurare medicală se adresează spitalelor de urgenţă. De asemenea, condiţiile în care locuiesc romii lasă de dorit. Aproape niciun proprietar nu este dispus să le închirieze locuinţe. În statisticile privind piaţa muncii nu este indicată şi etnia. Cu toate acestea, conform Oficiului federal pentru ocuparea forţei de muncă, rata şomajului în rândul romilor din Bulgaria şi România este foarte mare. Marginalizarea acestei minorităţi creează mediul propice pentru "infracţiuni minore şi prostituţie", avertizează raportul privind situaţia romilor.