Roxy. Berlin. Revoluţie

Fiind de origine sinti şi fiica unei mame singure, ea a înţeles din fragedă pruncie că statutul financiar şi etnia îi vor influenţa puternic destinul. Roxy s-a interesat de mică de aspecte precum "sărăcie" şi "bogăţie". La 17 ani, citeşte scrierile lui Karl Marx şi se apleacă tot mai mult asupra sistemelor şi structurilor care susţin exploatarea. O propoziţie din "Manifestul comunist" o va însoţi mereu: Nu avem "nimic de pierdut, cu excepţia lanţurilor".

Pentru tânăra de 27 de ani este clar că nesupunerea civilă a dus la cele mai importante progrese şi schimbări în istorie. Atitudinea critică a cetăţenilor faţă de autorităţi este fundamentală pentru o democraţie funcţională, ca atare, Roxy nici nu mai ştie numărul demonstraţiilor la care a participat. "Merg la demonstraţii pentru că vreau să schimb ceva şi pentru că îmi face bine să văd că mai există şi alţi oameni dispuşi să acţioneze, să iasă în stradă."

Roxy este expertă în domeniul "radicalizării". Fenomenul se manifestă des pe canale digitale. Activista este convinsă că platformele sociale rămân adesea la dispoziţia duşmanilor valorilor europene. Puterea de convingere a mediilor sociale este, în continuare, subapreciată. "Ne trebuie propria propagandă democratică. Anti-democraţii şi grupările radicale preiau aceste spaţii."

Roxy se referă la exemplul alegerilor din SUA: "Stilul şi modul în care Trump a folosit mediile sociale pentru a dezinforma voit vor deveni exemplare, chiar şi după ce nu va mai fi preşedinte. În loc să accepte cu demnitate rezultatul alegerilor, el atacă cu bună ştiinţă încrederea în democraţie şi legitimitatea alegerilor."

Valorile sunt ocolite

Sistemul democratic este astfel ocolit, ghidat spre absurd cu propagandă anti-democrată și dezinformare. "Acestea vin de la grupări care erodează activ valorile noastre democratice", constată experta adăugând: "Avem nevoie de o democrație europeană. Poate chiar de o democrație globală. Ar trebui să întrebăm cine profită de fapt de pe urma sistemului națiunilor și al granițelor statale."

Este evident că anumiţi politicieni, femei sau bărbaţi, alimentează cu bună ştiinţă emoţiile negative. Chiar dacă deseori atacurile teoriste vizează naţionalitatea sau religia, acestea sunt, în opinia activistei sinti, "mereu un atac la adresa întregii societăţi şi a valorilor ei."

Cu toate acestea, tocmai persoanele refugiate, solicitanţii de azil sunt stigmatizaţi de ani buni ca fiind potenţiali terorişti. Dar ei sunt tocmai cei care fug din calea terorismului şi a războiului. Roxy îşi aminteşte de bunicii ei, care au fost atacaţi în vremea Holocaustului, numiţi "ţigani". O astfel de atitudine nu apare de la un moment la altul. Există multe etape premergătoare, multe limite sunt încălcate, multe tabuuri ignorate, multe voci reduse la tăcere. "Mai întâi oamenii sunt privaţi de umanitate, li se anulează drepturile şi demnitatea. Bunicii mei mi-au arătat că trebuie să te porţi umil cu oamenii."

Privind către tabăra de refugiaţi de la Moria, Roxy nu poate vedea umilinţa. "Se pare că nu am învăţat nimic din istorie." Este tristă şi furioasă când oamenii refugiaţi, naufragiaţi sunt consideraţi ca fiind "un risc", în vreme ce ei suferă de foame şi de frig.

Centre de întâlnire pentru viitor

"Stilul şi modul în care ne raportăm la trecut şi prezent nu trebuie să se dezvolte în direcţii similare cu societatea şi umanitatea", este convinsă Roxy. Este nevoie în continuare de locuri în care victimele, rudele celor ucişi, supravieţuitorii să se întâlnească şi să îşi amintească cu tristeţe, memoriale fizice "care să devină puncte istorice de referinţă pentru responsabilitatea statului faţă de viitor". Ideologia nu joacă niciun rol în actualul context: "Ideologia este un lanț care trebuie rupt", mai spune ea.

Centrele de întâlnire din viitor sunt, în imaginaţia lui Roxy, locuri transculturale şi neutre din punct de vedere al emisiilor, în care se învaţă interdisciplinar şi se transmite aşa numitul empowerment, auto-împuternicirea. Pentru absolventa de biotehnologie, aspectul ecologic este foare important. Ea se pricepe la grădinăritul urban, la tratarea apei şi relaţia cu natura. Despre aceste aspecte, Roxy vorbeşte doar în contextul detaliilor oferite despre academia educaţională dedicată comunităţii sinti şi roma, pe care tocmai o înfiinţează, ca şi despre faptul că este activă în mişcarea Black Lives Matter.

Acum Roxy pune bazele unei asociaţii care să sprijine intersecţionalitatea, empowermentul şi digitalizarea. Dat fiind că evoluţia societăţii este o chestiune transgeneraţională, Roxy crede că tineretul este motorul dezvoltării progresive şi al emancipării. Şi chiar dacă va dura mai mult, revoluţia va veni cu siguranţă, este convinsă Roxy, care îl citează pe Pablo Neruda: "Pot tăia toate florile, dar nu vor reuşi să oprească primăvara."

În viitorul apropiat, Roxy se vede cu propria familie, copii şi nepoţi. Revoluţia nu se va pierde însă. "Cândva, de la o anumită vârstă, va trebui să lupt mai puţin şi atunci îi voi ajuta pe alţi să se elibereze ei înşişi."

Roxanna-Lorraine Witt s-a născut în 1993, într-o familie din minoritatea Sinti , la Minden, în Germania. A studiat biotehnologia, dar a lucrat la Centrul Cultural şi Documentar pentru comunităţile Sinti şi Roma din Germania, unde a condus, până în ianuarie 2020, departamentul pentru educaţie. Momentan, cercetează pe cont propriu monitorizarea şi procesele de radicalizare din Internet şi lucrează, alături de alte activiste, la constituirea "safe space - Asociaţia pentru Intersecţionalitate, Incluziune, Digitalizare şi Cultură Juvenilă". Este co-fondatoare a platformei "RomaSintiWireOnline" şi recent a organizat acţiunile de protest din Berlin destinate protejării monumentelor ridicate în memoria victimelor nazismului din rândul comunităţiilor sinti şi roma.