Rusia a învins fără tancuri în Moldova

Cei doi s-au grăbit să împartă deja banii rusești pentru construcția unei centuri în jurul Chișinăului și reabilitarea a zece drumuri naționale, deși deocamdată se discută cu rușii doar la nivel de idee.

În 2009, când Vladimir Putin era prim-ministru al Rusiei, iar Moldova rezista sub regimul comunistului Voronin, Rusia a mai promis Chișinăului un credit de jumătate de miliard de dolari, dar acordul nici măcar nu a ajuns în Duma de Stat de la Moscova. Unii experți spun că nici nu a existat vreun proiect de acord în acest sens.

Populism marca Dodon

De data aceasta, în timp ce miercuri, în cadrul unei emisiuni la M1, Igor Dodon le povestea moldovenilor cum vor fi investiți banii rusești în zece drumuri naționale (prima tranșă - de 300 de milioane USD), premierul Ion Chicu, care tocmai aterizase la Chișinău, după vizita efectuată la Moscova, spunea că este vorba doar de un „acord principial” cu partea rusă: „Am obținut acordul principial al părții ruse de a deschide o linie de credit de aproximativ 500 de milioane de dolari, care vor fi direcționate în exclusivitate pentru proiectele investiționale. Urmează ca ministerele finanțelor din cele două state să discute condițiile acordării acestui împrumut, care va fi contractat, bineînțeles, doar dacă va fi unul convenabil pentru Moldova”, a spus Chicu.

La rândul său, vicepremierul rus, Dmitrii Kozak, a spus că ar vrea să vadă propunerile autorităților moldovene cu privire la condițiile de acordare a împrumutului, dar și „garanțiile de rambursare”.

Deputatul Alaiba: Ei nu vor reforme! Ei vor corupție!

Potrivit deputatului ACUM, Dumitru Alaiba, „finanțarea din exterior trebuie să vină în ajutorul țării, pentru a promova schimbările și reformele necesare. (...) Finanțarea de la Putin vine cu un scop opus - să mențină sisteme corupte, să finanțeze stagnarea fără nicio condiționalitate de schimbare sau reformă. (...) Vom fi extrem de atenți la condițiile în care guvernarea are de gând să îndatoreze țara. Avem acces la finanțare foarte ieftină din Vest. Nerambursabilă chiar. Tot ce trebuie să facem pentru a o accesa sunt reformele. Ei (guvernarea Dodon – n.n.) nu vor reforme! Ei vor corupție! Iar corupția are un cost – un cost pe care îl vom plăti noi toți”, susține Alaiba.

Chicu și Dodon s-au lădat miercuri seară și cu obținerea unui preț mai mic la gazele naturale furnizate Moldovei de către „Gazprom”. Este vorba de o reducere de la 235 de dolari mia de metri cubi – la 173 de dolari, reducere pe care, însă, nu o vor resimți și consumatorii casnici, explicația lui Dodon fiind că, din diferența de preț vor fi acoperite pierderile de pe urma nemajorării tarifelor în perioada guvernării PDM.

Experți: Ieftinirea gazelor este firească

Potrivit expertului în energetică, Sergiu Tofilat, această ieftinire a gazelor nu se datorează relației lui Dodon cu Putin, ci conjuncturii pieței, ieftinirea fiind una firească: „Trebuie să înțelegem cum se formează prețul pentru Republica Moldova. El se stabilește trimestrial, adică la fiecare trei luni se schimbă, în funcție de prețul gazului pe piața UE cu un an în urmă. Prin urmare, având în vedere că anul acesta în Uniunea Europeană gazul s-a ieftinit semnificativ, respectiv și la noi, după Anul Nou, va începe ieftinirea”, a explicat Tofilat.

Același argument este invocat și de Vadim Brînzan, ministru al Economiei în guvernul condus de Maia Sandu: „Premierul Chicu nu putea să negocieze un preţ redus la gaze - preţul oricum urma să se micşoreze de la 1 ianuarie, deoarece 9 luni în urmă preţul gazelor pe piețele internaționale a scăzut esențial. Respectiv, la 1 ianuarie urma să fie micşorat preţul şi pentru noi. Nu este meritul lui Chicu, ci așa funcționează formula stabilită în contractul cu Gazprom”, a spus Brînzan.

Dodon și dezoligarhizarea sunt „realități incompatibile”

Vizita premierului moldovean la Moscova a generat discuții și în ceea ce privește interesul Rusiei de a rupe coaliția contrară firii dintre ACUM și PSRM. Vicepremierul rus, Dmitri Kozak (care a contribuit, în iunie 2019, la formarea coaliției ACUM-PSRM împotriva oligarhului Plahotniuc), a spus că nu a avut nicio tangență cu ruperea acestei alianțe, dar a precizat: „Slavă Domnului că s-a întâmplat în acest fel (PSRM+PDM și-au unit forțele și au votat Guvernul Chicu – n.n.) și s-a rezolvat fără alegeri anticipate”. (...) „Așa se întâmplă când oamenii au diverse principii în ceea ce privește politica externă”, a adăugat Kozak.

Președintele Asociației de Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă, reamintea recent că „din 2016, până la 7 iunie 2019, sistemul oligarhic pe care vrem să-l distrugem din rădăcini era „binom”! Altfel spus, Dodon era, alături de Plahotniuc, unul dintre acționarii acestui odios sistem!”. Potrivit lui Chirilă, „Dodon și Rusia nu au niciun interes să distrugă sistemul, pentru că aceasta ar însemna și dispariția lui Dodon de pe scena politică. Interesul lor e să-l preia și să-l pună în slujba lor”. El susține că Dodon și dezoligarhizarea sunt „realități incompatibile”. „Dodon este pe cal alb și el își consolidează puterea”, atenționează Victor Chirilă.

În opinia unor analiști politici, finalitatea strategiei Rusiei în Moldova era nu atât debarcarea lui Plahotniuc de la putere în iunie 2019, cât crearea „concubinajului” politic dintre PSRM și ACUM cu scopul albirii, pe de o parte, a imaginii PSRM (perceput atunci ca anexă a PDM) în perspectiva următoarelor alegeri și compromiterea, pe de altă parte, a principalelor două partide pro-europene (PAS și PPDA) prin alierea cu PSRM și, în cele din urmă, scoaterea lor din schemă slăbite și compromise.