„Divorțul” Autonomiei Găgăuze de puterea centrală?

Datorită acestei imixtiuni, care avantajează vădit candidatul susținut deschis de Rusia, Găgăuzia riscă să devină o platformă de consolidare a pozițiilor anti-europene în Republica Moldova.

Șeful statului, Nicolae Timofti, s-a văzut nevoit să solicite instituțiilor guvernamentale „să întreprindă măsurile de rigoare” și să le interzică unor deputați ruși, care s-au implicat în campania electorală din Autonomia Găgăuză, accesul în Republica Moldova. Săptămâna trecută, Ministerul moldovean de Externe l-a atenţionat oficial pe ambasadorul rus, Farit Muhametşin, asupra susţinerii deschise de către Moscova a unor candidaţi la funcţia de başcan al regiunii autonome găgăuze. Săptămâna aceasta situația s-a repetat – un alt grup de deputați ruși a venit să facă agitație electorală în favoarea candidatului susținut de Rusia, Irina Vlah.

Președintele e revoltat și… atât

„Sunt revoltat de implicarea deputaţilor ruşi în alegerile başcanului Găgăuziei. Am vorbit cu vicepremierul Natalia Gherman (ministru de Externe – n.n.) să facă demersurile necesare pe cale diplomatică. Fostul ministru adjunct de Externe, Valeriu Chiveri, a transmis o notă în acest sens, dar aceştia continuă să vină în ţara noastră”, a declarat Timofti în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune. „Ar trebui să li se interzică accesul pe teritoriul Republicii Moldova, dacă nu respectă regulile de comportament”, a adăugat preşedintele. La modul practic, însă, nu a urmat nici o acțiune, iar deputații ruși continuă agitația electorală în sudul Republicii Moldova.

Potrivit unui sondaj făcut public de compania „CBS-AXA” cu o săptămână înainte de data alegerilor (22 martie), candidatul pro-rus la funcţia de başcan al Găgăuziei, Irina Vlah, susținută de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, ar putea obține victorie chiar din primul tur. Conform sondajului citat, pentru acest candidat sunt gata să voteze aproximativ 60% dintre alegători. Pe locul doi și trei, în topul preferințelor electorale ale găgăuzilor, s-au plasat Nicolai Dudoglo (27,2%) și Valeri Ianioglo (13,9%). Cota indecișilor este de 15%.

88% pro-ruși/ 2,3% pro-UE

Rezultatele sondajului arată că decizia de vot a găgăuzilor a fost influențată cel mai mult de susținerea acordată unui anumit candidat de către autoritățile din Federația Rusă - 90,1%. Susținerea partidelor aflate la guvernare în Republica Moldova este unul dintre cei mai neimportanți factori care determină opțiunile electorale în UTA Găgăuzia. Întrebaţi pentru care vector extern ar opta, 88% dintre respondenţi au pledat pentru Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi doar 2,3% - pentru Uniunea Europeană.

„Moscova încearcă să-i provoace pe găgăuzi, să-i încurajeze să iasă pe baricade, împotriva cursului ales de majoritatea cetățenilor din Republica Moldova – integrarea europeană. Moscova nu e ghidată de bune intenții, ci de rele intenții - ea „asmuță” o unitate teritorială împotriva Guvernului central. E cum ar încerca să provoace divorțul într-o familie, pentru a pune mâna pe casa acesteia”, susține publicistul Nicolae Negru.

Găgăuzii - o „armă” strategică

În opinia sa, „implicarea Rusiei în campania electorală din Autonomia Găgăuză este o formă de diversiune - este și o manifestare de slăbiciune, de neputință a Rusiei în a ține sub control fostele republici surori”, crede Negru. El a sesizat că atitudinea Rusiei s-a schimbat când perspectiva aderării Moldovei la UE a devenit cât se poate de reală, „după ce UE a propus formalizarea, în cadrul Parteneriatului Estic, a relațiilor cu statele pe care Moscova le considera ca fiind parte a „lumii ruse”, ca aparținând sferei sale de influență”. (…) E, totuși, un joc periculos cu focul, care poate scăpa de sub control”, susține publicistul. „Trebuie să recunoaștem, că printre candidații la funcția de bașcan există și persoane care înțeleg lucrul acesta, care au tras concluziile necesare din ceea ce se întâmplă în Donbass. Însă depinde, până la urmă, și de inteligența găgăuzilor dacă vor sau nu să se lase folosiți de Moscova ca „armă” geostrategică împotriva Republicii Moldova și împotriva Occidentului”, mai spune Nicolae Negru.

Rivalitatea dintre Filat și Plahotniuc a irosit relația bună cu Comratul

La rândul său, expertul IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea, susține că Chișinăul a greșit strategic în Găgăuzia, irosind relația bună pe care o avea actualul bașcan, Mihail Formuzal, cu liderul Partidului Liberal-Democrat de la Chișinău. „Rivalitatea neinspirată dintre Filat (liderul PLDM) și Plahotniuc (finanțatorul PDM) și inabilitatea lui Leancă (ex-premier și fost prim-vicepreședinte PLDM) de a comunica cu Comratul (centrul administrativ al UTA Gagauz-Yeri) a condus la izolarea politică a lui Formuzal fără ca șeful democraților din autonomie, Nicolae Dudoglo (candidat la funcția de bașcan la alegerile de duminică) să devină un lider acceptat în regiune. Abandonat de Chișinău, Formuzal a fost somat să aleagă răul cel mai mic și să susțină în actuala campanie electorală politicianul pro-rus, Irina Vlah, chiar dacă acest candidat nu-i este foarte drag”, susține într-un comentariu Corneliu Ciurea. Potrivit lui, „PDM a câștigat lupta împotriva lui Formuzal, dar o pierde în mod clar în fața socialiștilor lui Dodon (Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor). Astfel Găgăuzia, dintr-o autonomie loială Chișinăului, cum era în 2010, riscă să devină o platformă de consolidare a pozițiilor anti-europene”.

Analistul susține că Chișinăul trebuie să-și asume această înfrângere și să caute instrumente noi de comunicare cu autonomia. „Istoria ne dă următoarea lecție: partidele politice moldovenești nu au dreptul să-și regleze conturile folosind pentru asta Comratul. Confruntarea oligarhilor creează premise pentru acțiuni separatiste în regiunile țării. De aceea, Chișinăul trebuie să aibă o politică coordonată în Autonomia Găgăuză”, susține Corneliu Ciurea.

Un scrutin contestabil

Pe ultima sută de metri a campaniei, presa de la Chișinău a scos la iveală un detaliu care ar putea compromite alegerile de duminică din Găgăuzia. Există un decalaj mare între numărul alegătorilor înregistraţi la Comisia Electorală din Autonomia Găgăuză şi datele Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, în Găgăuzia sunt peste 130.000 de locuitori cu drept de vot, faţă de 106.000 cât au anunţat autorităţile din regiune. Secretarul CEC de la Chișinău, Andrei Volentir, presupune că autorităţile regionale au recurs la acest pas pentru a evita riscul de neconfirmare a rezultatelor scrutinului din cauza prezenţei reduse la vot. De aceea i-au eliminat din liste pe cei care se află temporar sau permanent peste graniţă, fapt ce contravine legislaţiei. Președintele autorității electorale din Autonomia Găgăuză, Valentina Kara, susține, însă, că „legislația permite autorităţilor locale găgăuze să întocmească de sine stătător listele alegătorilor”.