Războiul din Yemen dă mari bătăi de cap Arabiei Saudite

De câtăva vreme, preşedintele Yemenului, Abd-Rabbu Mansour Hadi, este un om fără putere reală. Mai nou, relatări ale agenţiei de presă AP susţin că el şi-ar fi pierdut şi libertatea de mişcare. Preşedintele, care este suspus unor presiuni uriaşe de către adversarii săi, rebelii Huthi, şi care se află de câteva luni împreună cu familia la Riad, în Arabia Saudită, vrea să se întoarcă de mai multă vreme în ţara sa. Dar nu i se permite acest lucru. Interdicţia îi este dictată de guvernul saudit, tocmai cel care susţine că îl apără pe preşedintele yemenit cu legitimitate democratică. Şi care exercită din acest motiv de doi ani o intervenţie militară în micul stat vecin din sud.

Decizia de a-l reţine pe Mansour Hadi la Riad întăreşte bănuiala că Arabia Saudită vrea să pună capăt intervenţiei din Yemen, o intervenţie care nu a fost benefică pentru reputaţia casei regale şi al cărei scop şi legitimitate nu poate fi explicată pe fundalul celor mai bine de 10.000 de pierderi de vieţi omeneşti în rândul civililor.

În plus, din cauza războiului, mai bine de 2,2 milioane de copii sunt malnutriţi. De câteva luni, ţara este bântuită de o epidemie de holeră. Reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ai UNICEF vorbesc despre "cea mai gravă epidemie de holeră din lume, în mijlocul celei mai grave crize umanitare de pe glob".

Retragerea este o opţiune

Pe fundalul consecinţelor politice şi umanitare dezastruoase ale intervenţiei în Yemen şi a daunelor aduse prestigiului monarhiei saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, a lăsat să se înţeleagă în august, când a efectuat o vizită în SUA, că armata ţării sale sa ar vrea să se retragă din Yemen. Iar decizia de a nu-l lăsa pe Mansour Hadi să se întoarcă în ţara sa este posibil să fi fost luată tocmai în acest scop. Ar fi un semnal mai degrabă indirect decât direct adresat părţii adverse din Yemen, în speţă rebelii Huthi conduşi de fostul preşedinte Ali Abdullah Saleh.

Această presupunere devine cu atât mai plauzibilă cu cât Rusia a trimis la începutul lunii octombrie un avion pentru a-l transporta pe Saleh, în vârstă de 75 de ani, în străinătate pentru îngrijiri medicale. Spaţiul aerian yemenit nu poate fi survolat în această perioadă de un avion străin decât cu încuviinţarea Arabiei Saudite. Şi acest fapt ar putea fi expresia hotărârii de a purta tratative cu rebelii Huthi.

Aceştia au reuşit zilele trecute să lanseze o rachetă din Yemen asupra aeroportului din Riad.Aceasta este posibil să îi fi determinat pe liderii saudiţi să depună eforturi şi mai susţinute pentru încetarea luptelor. Şi, probabil sunt fericiţi că au câştigat în Rusia un partener. Moscova, la rândul ei, îşi asigură o influenţă sporită în regiune, de această dată în calitate de mediator, într-un conflict foarte sângeros, cu costuri uriaşe pentru populaţia civilă.

Critici din Yemen

Bănuiala că Arabia Saudită ar vrea nu numai să iniţieze tratative cu tabăra adversă, dar şi să încheie înţelegeri sau chiar acorduri fără ştiinţa aliaţilor de până acum, este discutată şi în Yemen. Dacă aceasta se va întâmpla, atunci ar fi o inversare a motivelor invocate până acum de Riad pentru justificarea intervenţiei militare în ţara vecină.

Prin această cotitură, monarhia saudită arată "că nu a vrut să reprime rebeliunea", a explicat analistul yemenit Khaled al-Ansi pentru postul TV Al-Jazeera. Astfel, a întors spatele "legitimităţii politice", a continuat el. Al-Ansi a conchis: "Noi am acceptat prezenţa coaliţiei militare pentru ca aceasta să apere legitimitatea politică, şi nu ca să o ruineze. De aceea, prezenţa Arabiei Saudite în Yemen a devenit ilegală."

Intervenţie controversată

Intervenţia coaliţiei conduse de Arabia Saudită este de multă vreme controversată. Sebastian Sons, expert în cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP), a explicat că intervenţia saudită în Yemen este în primul rând un război purtat prin interpuşi între Arabia Saudită şi Iran. "Este în primul rând un conflict politic şi geostrategic. Din perspectivă saudită, el se întemeiază pe faptul că Iranul a dobândit în ultima vreme o influenţă tot mai mare în lumea arabă."

Iar această perspectivă este întemeiată, a continuat Sons. Arabia Saudită constată că numeroase ţări din regiune au devenit aliate ale Republicii Islamice. "Nu este doar în cazul Irakului aşa. Şi Siria, Bahrain, Yemen şi Liban sunt controlate, din perspectivă saudită, de Iran". Totuşi, teama saudită de un Iran redevenit puternic este exagerată, a continuat expertul. "Se pare că saudiţii suferă de o obsesie anti-iraniană. De aceea ei încearcă să îşi câştige noi aliaţi şi fac eforturi să-i ţină aproape pe cei vechi ."

Dar acest calcul este sortit eşecului. Arabia Saudită se vede nevoită să ceară tocmai ajutorul Rusiei, un aliat al Republicii Islamice. În culise se speră că Moscova ar putea presa Iranul să adopte o politică externă mai moderată. Aparent, şi la Riad se întăreşte convingerea că vorbele pot avea putere mai mare decât armele.

Kersten Knipp