Schengen revine la viață

Pe podul pietonal arcuit elegant deasupra Rinului între Kehl (Germania) și Strasbourg (Franța), perechile germano-franceze de îndrăgostiți își pun cu plăcere așa-numitele lacăte ale iubirii. Corinne și Detlef și-au atârnat în luna iunie de pod "lacătul iubirii", dar nu în iunie 2020. Pentru că perechile germano-franceze au avut dificultăți serioase să se întâlnească în ultimele trei luni, dacă locuiau în domicilii separate de-o parte și de alta a graniței. Controalele la frontieră introduse din cauza pandemiei de coronavirus au îngreunat major vizitele, schimburile, afacerile peste Rin.

Stefan Preiß se află într-o astfel de relație transfrontalieră. Doctorandul german a fost foarte deranjat de sfârșitul brusc al libertății de mișcare de la sine înțelese în spațiul Schengen. "Prietena mea franceză a venit în Germania cu o zi înainte de închiderea granițelor. Noi am avut noroc, dar cunosc alte perechi care nu s-au mai putut vedea săptămâni la rând", povestește Stefan Preiß.

El a venit duminica aceasta până la mijlocul podului de peste Rin, pentru a manifesta împreună cu alți federaliști europeni în favoarea menținerii granițelor deschise inclusiv în timpul pandemiei. La miezul nopții, între duminică și luni, polițiștii de frontieră germani și francezi au desființat ultimele posturi de control înființate în urmă cu trei luni pe podul de peste Rin.

Pentru Peter Cleiss, care a inițiat aceste mișcări pro-europene la frontiera germano-franceză, nu este de ajuns. "Cererea noastră este să se creeze structuri care să facă imposibilă, pe timp de criză, subordonarea politicienilor din diferite țări acelor reflexe naționale cu efect asupra unor măsuri restrictive la granițele interne." Cleiss nu știe dacă aceste reflexe naționale de a încuia porțile în fața pericolului au avut vreun efect pozitiv în combaterea pandemiei.

Ministrul german de Interne Horst Seehofer (CSU), responsabil pentru controalele de la granițe, crede însă în eficiența măsurilor restrictive la frontiere. În urmă cu doar câteva zile, când a anunțat că de luni se va renunța la controale la granițele cu toate cele nouă state vecine ale Germaniei, el a declarat că închiderea frontierelor a ajutat la combaterea virusului.

Peter Cleiss, care a condus un liceu din regiune, iar acum este pensionar, cere ca, pe viitor, aceste măsuri să nu se mai ia fără chestionarea populației care locuiește la granițe. "Deranjul creat de ambele părți ale Rinului a fost uriaș. Au fost provocate daune mari." Ar fi fost foarte necesar ca vocile critice de ambele părți să se facă auzite.

În această zi, în care se împlinesc 35 de ani de la semnarea acordului de liberă circulație în satul luxemburghez Schengen, studentul din Strasbourg Theó Prestavioine preferă să se bucure. "Sărbătorim redeschiderea graniței. Cu toții suntem obișnuiți să traversăm fără probleme frontiera. A fost grea această schimbare bruscă. Oamenii le reproșează acest lucru politicienilor." Tânărul francez nici nu-și putea imagina înaintea crizei coronavirus că granițele pot fi închise atât de simplu.

De fapt, frontierele între cele 26 de țări din zona Schengen nu au fost închise cu adevărat. Circulația mărfurilor a continuat, navetiștii au putut traversa în general mai departe granițele spre locul de muncă. Deja de mai multe săptămâni, controalele între Strasbourg și Kehl fuseseră reduse semnificativ, podul pietonal era traversabil.

La miezul nopții, rulota care a servit temporar ca marcaj al graniței la baza podului Europa a fost retrasă, la fel ca și celelalte semnalizatoare de trafic. "Măsurile sunt anulate treptat, fără prea mare tamtam", a spus un polițist german pentru DW. "Am blocat circulația aici, dar am blocat oare și virusul?", se întreabă polițistul dând din umeri.

Doctorandul german Stefan Preiß este sigur că mai ales politicienii au de învățat din criza coronavirus, în sensul acordării unei responsabilități regionale sporite. "Când s-au decis măsurile, nimeni nu s-a gândit deloc ce efect vor avea ele pe plan local. La Berlin sau Paris nu știe nimeni de fapt cum ne merge nouă aici la graniță. Ei spun acum că putem să facem iar concediu în Italia sau Spania. Pentru noi însă, traiul fără graniță nu ține de concediu, ci e o necesitate în viața de zi cu zi." Rinul este coloana vertebrală a Europei și artera integrării europene, spun cu mândrie cei care trăiesc de-a lungul fluviului.

Activiștii pro-europeni, strânși deja la fața locului cu câteva ore înaintea redeschiderii oficiale a graniței, au cântat desigur, la finalul acțiunii lor de pe podul pietonal, "Oda bucuriei" de Ludwig van Beethoven, imnul Europei. Granițele interne în 22 din cele 26 de state din zona Schengen au fost redeschise. Restricții mai există doar pentru Suedia, Finlanda, Spania și Norvegia. Frontierele externe ale Uniunii Europene rămân însă pe mai departe închise