Scrisori capcana, reformele economice germane, Fenianul si programul sau nuclear, Iranul se deschide, concluzii din catastrofa aeriana de la Sharm El Sheikh
7 ianuarie 2004Publicitate
În cautarea unei explicatii pentru seria de scrisori capcana catre oameni politici si institutii ale UE, cotidianul austriac DER STANDARD crede, citez:
"...ca, sub aspect ideologic, Europa, institutiile si reprezentantii ei devin tinte ale terorismului pentru ambele extreme ale spectrului politic. În UE, unii vad concretizarea unei globalizari inumane, altii un pericol grav pentru patria iubita. Ironic dar real, si prin selectia victimelor lor, faptasii însisi se comporta practic ca europeni: iau UE în serios."
Relativ la stadiul reformelor din Germania, cotidianul britanic FINANCIAL TIMES îl compara pe cancelarul Schroeder cu fostul premier britanic Margaret Thatcher. Citez:
"În saptamâna dinaintea craciunului, Schroeder a obtinut sprijinul opozitiei pentru mari segmente ale programului sau AGENDA 2010 - poate cea mai vasta reforma economica europeana de la revolutia economiei de piata, declansata acum un sfert de secol de Margaret Thatcher. Dar aplicarea ei va confirma probabil un vechi adevar: reformele sunt rareori într-atât de dureroase - sau de eficiente - cum s-a scontat la lansarea lor."
Cu oarecare precautie comenteaza ziarul german HANNOVERSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG oferta Coreei de Nord, de sistare a tuturor programelor nucleare. Citez:
"Vestea nu stârneste vreun exces de bucurie, având în vedere ca dictatorul Kim Jong Il - aidoma tatalui sau - este un tactician cu totul aparte. Se straduieste sistematic si cu oarecare succes sa inspire încredere, dar dupa ce a dobândit astfel concesiile economice vizate demoleaza întreaga constructie. Aceasta a fost soarta acordului de neraspândire a armelor nucleare, a pactului de respectare a drepturilor omului, a acordului din 1994 privind sistarea programului nuclear. Sperante se leaga de doua aspecte: la un an de la expulzarea inspectorilor ONU se permite vizita expertilor nucleari americani si, izolat fiind, Fenianul ezita evident sa ramâna ultimul segment al "axei raului" si sa atraga astfel toata atentia americana asupra sa."
Cotidianul francez LE FIGARO releva eforturile Teheranului de normalizare a relatiilor diplomatice cu Egiptul, si scrie:
"La noua luni dupa razboiul din Irak se schiteaza restructurarea Orientului Apropiat, cum au dorit-o neoconservatorii americani. În chestiunea Irakului, Teheranul a redescoperit interese comune cu cele ale Statelor Unite si întreprinde gesturi sustinute de deschidere spre exterior. Încercuit între timp de guverne proamericane - din latura Asiei Centrale si dinspre Golful Persic - Iranul trebuie sa fie interesat în redobândirea influentei asupra evenimentelor din Afganistan si Irak, si dincolo de aspectele lor generale. Vazut astfel, dialogul reluat cu Egiptul - oricum cea mai importanta dintre tarile arabe - devine probabil un element central pentru Iran."
În încheierea editiei, concluzii din catastrofa avionului companiei egiptene FLASH AIR, opinia ziarului elvetian TAGES-ANZEIGER privind uzanta internationala de a nu publica liste de deficiente dupa inspectiile tehnice ale avioanelor. Citez:
"În Elvetia, avioanele companiei FLASH AIR nu dispun de drepturi de survolare sau aterizare, în consecinta starii lor tehnice insuficienta prescriptiilor de securitate. Au stiut-o atât autoritatile elvetiene cât si cele franceze, nu însa pasagerii - majoritatea francezi - ai avionului Boeing 737 prabusit în mare la Sharm El Sheikh. Autoritatile, inclusiv cele elvetiene, refuza sa publice constatarile lor. Publicarea ar fi ruinat poate compania egipteana de charter caci nimeni nu tine sa zboare cu avioane epuizate tehnic. Poate ca în schimb, cei 148 de oameni ar mai fi în viata. În cumpana dintre protectia intereselor economice si cea a vietilor omenesti - si în baza unui acord international - autoritatile s-au decis în favoarea economiei. Ceea ce nu e acceptabil."
"...ca, sub aspect ideologic, Europa, institutiile si reprezentantii ei devin tinte ale terorismului pentru ambele extreme ale spectrului politic. În UE, unii vad concretizarea unei globalizari inumane, altii un pericol grav pentru patria iubita. Ironic dar real, si prin selectia victimelor lor, faptasii însisi se comporta practic ca europeni: iau UE în serios."
Relativ la stadiul reformelor din Germania, cotidianul britanic FINANCIAL TIMES îl compara pe cancelarul Schroeder cu fostul premier britanic Margaret Thatcher. Citez:
"În saptamâna dinaintea craciunului, Schroeder a obtinut sprijinul opozitiei pentru mari segmente ale programului sau AGENDA 2010 - poate cea mai vasta reforma economica europeana de la revolutia economiei de piata, declansata acum un sfert de secol de Margaret Thatcher. Dar aplicarea ei va confirma probabil un vechi adevar: reformele sunt rareori într-atât de dureroase - sau de eficiente - cum s-a scontat la lansarea lor."
Cu oarecare precautie comenteaza ziarul german HANNOVERSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG oferta Coreei de Nord, de sistare a tuturor programelor nucleare. Citez:
"Vestea nu stârneste vreun exces de bucurie, având în vedere ca dictatorul Kim Jong Il - aidoma tatalui sau - este un tactician cu totul aparte. Se straduieste sistematic si cu oarecare succes sa inspire încredere, dar dupa ce a dobândit astfel concesiile economice vizate demoleaza întreaga constructie. Aceasta a fost soarta acordului de neraspândire a armelor nucleare, a pactului de respectare a drepturilor omului, a acordului din 1994 privind sistarea programului nuclear. Sperante se leaga de doua aspecte: la un an de la expulzarea inspectorilor ONU se permite vizita expertilor nucleari americani si, izolat fiind, Fenianul ezita evident sa ramâna ultimul segment al "axei raului" si sa atraga astfel toata atentia americana asupra sa."
Cotidianul francez LE FIGARO releva eforturile Teheranului de normalizare a relatiilor diplomatice cu Egiptul, si scrie:
"La noua luni dupa razboiul din Irak se schiteaza restructurarea Orientului Apropiat, cum au dorit-o neoconservatorii americani. În chestiunea Irakului, Teheranul a redescoperit interese comune cu cele ale Statelor Unite si întreprinde gesturi sustinute de deschidere spre exterior. Încercuit între timp de guverne proamericane - din latura Asiei Centrale si dinspre Golful Persic - Iranul trebuie sa fie interesat în redobândirea influentei asupra evenimentelor din Afganistan si Irak, si dincolo de aspectele lor generale. Vazut astfel, dialogul reluat cu Egiptul - oricum cea mai importanta dintre tarile arabe - devine probabil un element central pentru Iran."
În încheierea editiei, concluzii din catastrofa avionului companiei egiptene FLASH AIR, opinia ziarului elvetian TAGES-ANZEIGER privind uzanta internationala de a nu publica liste de deficiente dupa inspectiile tehnice ale avioanelor. Citez:
"În Elvetia, avioanele companiei FLASH AIR nu dispun de drepturi de survolare sau aterizare, în consecinta starii lor tehnice insuficienta prescriptiilor de securitate. Au stiut-o atât autoritatile elvetiene cât si cele franceze, nu însa pasagerii - majoritatea francezi - ai avionului Boeing 737 prabusit în mare la Sharm El Sheikh. Autoritatile, inclusiv cele elvetiene, refuza sa publice constatarile lor. Publicarea ar fi ruinat poate compania egipteana de charter caci nimeni nu tine sa zboare cu avioane epuizate tehnic. Poate ca în schimb, cei 148 de oameni ar mai fi în viata. În cumpana dintre protectia intereselor economice si cea a vietilor omenesti - si în baza unui acord international - autoritatile s-au decis în favoarea economiei. Ceea ce nu e acceptabil."
Publicitate