Scurtul drum către jihad
10 septembrie 2014Este cea mai mare mobilizare internaţională din ultimele decenii: conform Institutului de Cercetare (ICSR) al King's College Londra, aproximativ 12.000 de străini din 74 de ţări luptă în războiul din Siria. Peste o cincime din totalul luptătorilor provine din state occidentale. 400 sunt germani.
Drumul către jihad n-a fost nicicând mai scurt. Scena tinerilor islamişti fundamentalişti din Germania, de altfel foarte dinamică în ultima perioadă, creşte constant.
Salafiştii, respectiv cel mult 10.000 de persoane, reprezintă numai o părticică din comunitatea musulmană din Germania - estimată la aproximativ 4 milioane de credincioşi. Cu toate acestea, salafiştii sunt extrem de activi: în centrele oraşelor ei împart Coranul trecătorilor şi caută să recruteze prin orice mijloace, noi membri.
Răspunsuri şi structuri clare
Fiecare cale de radicalizare e diferită, însă principiul e standard - susţine Florian Enders de la Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF). "Deseori o criză de identitate sau existenţială alimentează terenul ideologiilor radical islamiste", afirmă reprezentantul BAMF. Salafismul oferă răspunsuri şi structuri clare: "Accentul cade puternic pe spiritul de comunitate. Salafiştii se consideră pe sine elita lumii musulmane."
Cunoscătorii scenei fundamentaliste avansează teoria conform căreia, în prezent, preocuparea principală a salafiştilor ar fi Siria. Deşi majoritatea grupărilor islamice nu încurajează violenţa, în centrul propagandei de pe internet se găsesc conflictele din Siria şi Irak. Organizaţia teroristă "Statul Islamic" (IS) a ajuns la reclame în toată puterea cuvântului: pelicule realizate profesional prezintă luptele din Siria şi Irak ca filmuleţe de acţiune.
"Pentru unii sau alţii aceste producţii video ar putea deveni o formă de regăsire sau o confirmare a propriului eu, încurajarea de a pleca în Siria", adaugă Florian Enders. De altfel, totul pare foarte simplu: zborul până în Turcia durează 3 ore, iar trecerea frontierei în Siria este organizată în prealabil.
Străin în orient
În Siria şi Irak recruţii germani joacă rareori un rol important. Din cauză că nu sunt familiarizaţi cu cultura arabă, aceşti combatanţi de ocazie întâmpină numai greutăţi - spune Marwan Abou-Taam, coordonator al departamentului "criminalitate motivată politic" din cadrul Oficiului pentru combaterea criminalităţii al landului Renania Palatinat. În plus, aproape niciun recrut german nu are instruire militară, susţine Marwan Abou-Taam. Spre deosebire de jihadiştii străini, aproape toţi cei din statele arabe au făcut armata.
Din ce în ce mai mulţi combatanţi din Germania sunt folosiţi în atentate sinucigaşe - principala tactică a IS. A fost şi cazul lui Philip Bergner din Dinslaken care, în urmă cu aproape o lună, şi-a pus capăt zilelor în numele jihadului, în apropiere de Mossul. 20 de persoane nevinovate au murit odată cu el. În Irak cel puţin cinci germani au comis atentate sinucigaşe, însă acestea sunt doar cazurile identificate. În realitate s-ar putea să fie mult mai mulţi.
Autorităţile germane nu pot lua nicio măsură pentru a schimba această stare de fapt. Chemarea la război ar putea fi pedepsită, dar ar fi inutil. În cercurile radicale şi pe internet asemenea apeluri sunt omniprezente. În plus, suspecţii nu pot fi împiedicaţi să călătorească în Turcia. Împotriva acestora ar putea fi iniţiate anchete, afirmă Marwan Abou-Taam. "Problema este că în Siria sau Irak nu putem face investigaţii. Pur şi simplu nu se ştie ce fac ei acolo."
Educaţia din şcoli
Cine se mai întoarce viu de pe câmpul de luptă se întoarce şi cu o grămadă de probleme. Unii sunt dezamăgiţi de experienţa trăită şi vor să renunţe la jihad, alţii vin traumatizaţi sau cu tulburări psihice grave.
"Există şi o a treia categorie, categoria celor care se întorc în Europa cu misiunea de a transfera lupta în societăţile occidentale", explică Abou-Taam. Şi-ar mai fi şi cei care operează clandestin, total necunoscuţi autorităţilor.
Pentru a împiedica radicalizarea, specialiştii cer introducerea unor măsuri după modelul celor adoptate în lupta contra extremismului de dreapta. Florian Enders consideră că, în primul rând, este de datoria şcolilor să explice tinerelor generaţii ce presupun islamismul, salafismul şi islamofobia. "Constatăm că cei care trec în tabăra salafistă au extrem de puţine cunoştinţe religioase."