Serbia după alegeri, o țară în protest continuu

”Voi continua să vin, chiar dacă sunt sărbători”, spune o studentă din mica mulțime strânsă în centrul Belgradului. Mai mulți colegi au venit vineri cu saci de dormit și pături după ei.

Studenții belgrădeni au petrecut noaptea blocând unul din bulevardele principale ale Belgradului, Kneza Milosa. "Vrem registre de votanți adecvate și noi alegeri în condiții echitabile. Sper că mult mai mulți oameni vor ieși în stradă", a explicat studenta pentru DW.

Dorințele mai degrabă nu se vor îndeplini. În Belgrad au loc mici proteste în fiecare zi, dar majoritatea locuitorilor capitalei Serbiei stau acasă. Puțini cred că protestele pot schimba ceva.

”Foame de libertate”

”Pentru 99% dintre sârbi, alegerile s-au încheiat”, susține politologul Boban Stojanovic. Oamenii se pregătesc de Revelion și de Crăciunul ortodox, celebrat la începutul lunii ianuarie.

Alianța pro-europeană de opoziție ”Serbia împotriva violenței”, care a devenit a doua cea mai puternică forță la alegerile din 17 decembrie, încearcă în continuare să trezească interesul publicului. Chiar și cu mijloace radicale.

Șapte politicieni au intrat în greva foamei. O parte au fost nevoiți să o întrerupă din motive de sănătate. Marinika Ciobanu-Tepic, una dintre cele mai cunoscute chipuri ale opoziției, rezistă cel mai mult. De douăsprezece zile se abține de la hrană și a ajuns la perfuzii. „Sunt doar flămândă de libertate și dreptate”, afirmă fosta jurnalistă, născută într-o familie de români bănățeni din Pancevo.

Opoziţia cere noi alegeri

Belgradul, în special, nu se poate relaxa. Partidul Progresist Sârb (SNS), de guvernământ, al atotputernicului președinte Aleksandar Vucic, ar fi câștigat prin fraudă masivă, susține opoziția, care solicită noi alegeri.

Dacă în scrutinul parlamentar diferența a fost zdrobitoare, în dispută sunt alegerile pentru primăria capitalei Belgrad, importante din punct de vedere simbolic. Acolo, SNS și partenerii socialiști au obținut exact jumătate din cele 110 locuri. Au nevoie doar de un singur mandat suplimentar pentru a continua să controleze administrația locală.

Un posibil partener de coaliție este controversatul doctor și propagator de teorii conspiraționiste Branimir Nestorovic, a cărui mișcare ”Noi - Vocea Poporului” a câștigat, oarecum surprinzător, șase locuri de consilieri la Belgrad.

Suspiciuni despre zeci de mii de ”alegători fantomă”

”Suntem siguri că alegerile de la Belgrad au fost fraudate”, susține Rasa Nedeljkov, directorul de program al misiunii de observare CRTA. Este vorba despre cumpărarea de voturi, presiuni făcute asupra alegătorilor și falsificarea masivă a registrelor electorale, a enumerat Nedeljkov pentru săptămânalul Vreme, care apare în capitala sârbă.

CRTA a descoperit într-un singur apartament din Belgrad, de 58 de metri pătrați, 40 de alegători înregistrați. Și sunt o mulțime de cazuri ca acesta constatate de organizația specializată în monitorizarea transparenței politice.

Și opoziția insistă că la alegerile parlamentare și locale din 17 decembrie au fost aduși să voteze la Belgrad zeci de mii de persoane din alte orașe ale Serbiei sau chiar din Republica Srpska, entitatea cu populație majoritar sârbă din statul vecin Bosnia-Herțegovina. Rolul lor ar fi fost să asigure succesul electoral al SNS.

”O treime dintre cei aduși astfel chiar au votat și au avut o influență decisivă asupra rezultatului”, a declarat pentru DW o sursă din comisia electorală locală de la Belgrad.

Conform legii sârbe, cetățenii se pot reînregistra și votează imediat la noul lor loc de reședință. Dar când vine vorba de adrese fictive, lucrurile intră sub incidență penală.

Un ”Maidan” sârbesc?

Opoziţia acuză justiţia sârbă de lipsă de independenţă. Ar fi - la fel ca majoritatea mass-media, a angajatorilor publici și a oligarhilor - ținută în lesă de președintele Vucic, care conduce Serbia cu mână de fier de doisprezece ani. În monologuri de televiziune aproape zilnice, Vucic vorbește despre succese economice și insultă opoziția și puținele instituții media critice rămase.

Președintele nu a candidat în aceste alegeri, însă totul s-a învârtit în jurul lui. A acuzat în campanie și acuză în continuare opoziţia că doreşte să destabilizeze ţara în numele Occidentului. Tabloidele pe care le controlează au susținut că opoziția ar plănui o ”revoluție colorată”, un ”Maidan”, asemeni celui din Ucraina, din 2014.

Germania, în special, este suspectată că se află în spatele protestelor. Ministerul federal de Externe de la Berlin a calificat, de altfel, evenimentele din ziua alegerilor ”inacceptabile pentru o țară candidată la UE” și a citat un raport critic al observatorilor OSCE.

Recunoaștere din partea ambasadorului SUA

În timp ce politicienii europeni îl critică, președintele Vucic primește sprijin nu doar de la Moscova. Ambasadorul american la Belgrad a folosit un ton conciliant: ”Sunt încrezător că democrația sârbă va fi întărită de aceste provocări”, a scris Christopher Hill pe platforma X (fostă Twitter). ”Toți cetățenii sârbi au dreptul să-și facă vocea auzită, dar au și responsabilitatea să își exprime convingerile politice în mod pașnic și fără violență”.

Valul actual de proteste nu este o noutate pentru Vucic. În primăvară au avut loc demonstrații cu participare fără precedent, după două atentate sângeroase comise în Serbia. Așa a luat naștere coaliția de opoziție ”Serbia împotriva violenței”.

Dar Vucic a lăsat până acum fiecare val de proteste să se stingă de la sine. Așa s-ar putea întâmpla și de această dată, spune Zoran Stojiljkovic, care predă la Facultatea de Științe Politice din Belgrad. ”Succesul necesită sinergia a trei factori: coeziunea opoziției, energia și rezistența demonstrațiilor și presiunea asupra lui Vucic din străinătate”, a declarat Stojiljkovic pentru DW. Pentru moment, însă, situația nu arată deloc așa.

Unii observatori bănuiesc că Vucic va trimite ”un semn de bunăvoință” către UE – și, anume, repetarea alegerilor de la Belgrad, unde oricum nu a reușit să obțină o majoritate. Mulți se tem că votul repetat va veni cu următoarea fraudă electorală.