Siria: Strategia Obama are girul Senatului SUA

Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului Statelor Unite se pronunţă în favoarea unei operaţiuni militare limitate în Siria. Echipa preşedintelui Barack Obama a susţinut în Congres cauza "imperativului moral şi strategic" stabilit de Casa Albă - pe care liderul republican al Comisiei pentru Relaţii Externe, Robert Mendez, l-a definit ca fiind "nu o declaraţie de război ci una de susţinere a valorilor lumii noastre". Administraţia de la Washington a bătut, aşadar, la uşi deschise, Mendez admiţând că există riscuri, dar că acestea ar fi şi mai mari în cazul unei abţineri a Statelor Unite: "Prelungirea dezastrului umanitar în Siria, instabilitate regională, pierderea credibilităţii Statelor Unite, un Iran şi o Coree de Nord mult mai inflamabile şi dezintegrarea legislaţiei internaţionale".

După ce au ascultat argumentele Casei Albe, susţinute de secretarul de Stat John Kerry, membrii Comisiei au propus o rezoluţie ce să deschidă calea către o operaţiune militară cu durata fixă de 60 de zile. Intervenţia terestră a trupelor americane este exclusă, aşa cum, de altfel, a pledat şi Kerry. Scopul, a punctat şeful diplomaţiei, nu este un război ci zădărnicirea unor eventuale intenţii ale liderului sirian Bashar al-Assad de a repeta recursul la arme chimice.

Între timp, la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că nu găseşte deplasată o reacţie militară în cazul în care se va dovedi că regimul de la Damasc a recurs la arme chimice. Liderul de la Kremlin a solicitat, însă, noi dovezi care să susţină acuzaţiile aduse de occidentali puterii siriene, sugerând că nu exclude o rezoluţie a Consiliului de Securitate de condamnare a autorilor. "Când se vor ivi probe obiective ale responsabilităţii pentru astfel de atacuri, vom reacţiona. Dar ar fi incorect să spunem de pe acum că vom acţiona într-un fel sau în altul", a comentat Putin, într-un interviu acordat agenţiei Associated Press şi postului rusesc de televiziune Kanal 1. Or, deocamdată, tot ce poate spune Moscova este că nu-şi doreşte din partea Statelor Unite o operaţiune armată în afara unui mandat ONU. În orcie caz, "avem idee ce şi cum vom face, în cazul în care situaţia va escalada, doar că, deocamdată, e prea devreme să vorbim despre acest subiect", a completat preşedintele rus. Tot ce poate spune acum este că, în opinia sa, acuzaţiile aduse regimului lui Bashar al-Assad sunt "comice" şi amintesc de probele aduse de administraţia Bush Jr. înaintea intervenţiei în Irak.

Flota rusă de război se mută în Mediterană

Kremlinul a trimis în Marea Mediterană crucişătorul Moskva, nava lider a proiectului Atlant 1164, flotila de purtătoare ruseşti de rachete. Conform agenţiei Interfax, preluată de Reuters, nava Moskva are misiunea de a prelua comanda marinei ruseşti din regiune. Din informaţiile comunicate de surse militare agenţiilor citate, în misiunea "de apărare a intereselor naţionale" vor lua parte încă două nave - un distrugător din flota baltică a Rusiei şi o fregată din cea staţionată la Sevastopol, în Crimeea, la ţărmul Mării Negre.

"Crucişătorul Moskva se îndreaptă către strâmtoarea Gibraltar şi urmează să ajungă în partea de est a Mediteranei în aproximativ zece zile, unde va prelua misiunea de port-drapel al forţelor navale", a precizat sursa citată de Interfax. Care este misiunea acestei deplasări de forţe navale este, deocamdată neclar. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara, zilele trecute, că Moscova nu vrea să se lase atrasă într-un conflict pe tema siriană dar a avertizat că orice escaladare ar putea genera instabilitate regională. Ministerul rus al Apărării a anunţat, săptămâna trecută, că mai multe nave de război, inclusiv Moskva, se vor deplasa în Marea Mediterană, descriind, însă, această operaţiune ca un exerciţiu de rutină.