Soarta UE, dar şi a cancelarei Merkel

În cei peste 12 ani la guvernare, cancelara Angela Merkel a participat la cel puţin 60 de summit-uri europene. Merkel este, de departe, cel mai longeviv şef de guvern din Uniunea Europeană. Însă actuala reuniune la nivel înalt este, poate, cea mai importantă din întreaga sa carieră. Ar putea fi summit-ul care decide soarta cancelarei de la Berlin. Pentru Angela Merkel este pentru prima dată când se pune problema supravieţuirii sale ca om politic. Fiindcă, după încheierea summit-ului, numai cu un rezultat satisfăcător în chestiunea refugiaţilor îşi va mai putea păstra în guvern partenerul de coaliţie, Uniunea Creştin Socială (CSU).

Presiunile asupra cancelarei Merkel sunt uriaşe. La două zile după încheierea reuniunii de la Bruxelles, ministrul federal de Interne, Horst Seehofer (CSU), va anunţa dacă soluţiile stabilite la summit sunt pe gustul său sau dacă va acţiona împotriva voinţei cancelarei Merkel şi va ordona interdicţia trecerii de graniţele Germaniei a refugiaţilor înregistraţi în alte ţări. Dacă va proceda astfel, mulţi consideră că Merkel ar trebui să-l suspende din funcţie. In acest caz, coaliţia de guvernământ s-ar destrăma.

Perspectiva găsirii unei "soluţii europene" în criza refugiaţilor este foarte slabă, a admis Angela Merkel în cadrul grupului de lucru, tot pe tema migraţiei, reunit în urmă cu o săptămână. Poziţiile reprezentanţilor ţărilor membre ale UE sunt extrem de diferite.Merkel este aproape singură

Un grup, condus de guvernul populist de dreapta din Italia, doreşte renunţarea completă la prevederile Convenţiei de la Dublin privind procedurile de acordare a azilului. Un alt grup, condus de premierul maghiar Viktor Orban, refuză categoric preluarea de refugiaţi şi sunt dispuse să arate cel mult solidaritate financiară. Ar urma ca alţii să-şi asume răspunderi. Coaliţia conservator-populistă care formează guvernul de la Viena a preluat această poziţie.

În afară de Franţa şi Spania, cancelara Merkel nu prea are aliaţi. Tentativa sa de încheiere a unor tratate bilaterale individuale cu ţări membre ale UE n-a reuşit, au confirmat surse apropiate cancelariei de la Berlin cu o zi înaintea summit-ului european pe tema migraţiei şi a politicii de acordare a azilului.  Este greu de imaginat că Italia, Grecia sau Austria ar fi gata, în câteva zile, să-i primească pe solicitanţii de azil de la graniţele Germaniei.

Premierul italian Giuseppe Conte poate ar fi fost dispus să accepte, în anumite condiţii, însă ministrul său de Interne, populistul de dreapta Matteo Salvini, nu mai vrea să primească niciun refugiat în ţară ci numai să expulzeze. Iar Matteo Salvini este o forţă în Italia. Discuţiile pe marginea politicilor în domeniul migraţiei sunt programate în prima seară a summit-ului de la Bruxelles. Liderii celor 27 de state membre s-ar putea să facă o noapte albă, susţin surse apropiate delegaţiei germane. Soluţii controversate

Preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, a propus înfiinţarea unor aşa-numite "platforme regionale de debarcare" pentru migranţii salvaţi pe mare în timp ce încercau să ajungă în Europa. Unele ţări membre au aprobat propunerea, altele şi-au exprimat dorinţa ca aceste centre să fie în UE, nu în afara acesteia - cum se vehicula iniţial. Până acum, însă, nicio ţară nu s-a arătat dispusă să înfiinţeze asemenea tabere închise. Libia şi Albania au respins clar orice sugestie în acest sens. Şi chiar şi cancelara Angela Merkel se îndoieşte de eficienţa unor posibile platforme de debarcare. 

Donald Tusk, cel care va conduce lucrările summit-ului din capitala Europei, avertizează că problema migraţiei ar putea scinda Uniunea. Conform preşedintelui CE, numărul refugiaţilor nou-sosiţi este cu mult sub cel înregistrat în 2015 când în Europa au ajuns 1,6 milioane de solicitanţi de azil. Cu toate acestea, europenii au impresia că graniţele UE nu sunt apărate. În opinia multora, vinovată de insuficienta protecţie a graniţelor ar fi "democraţia liberală" din Europa. "Am constatat că au apărut noi mişcări politice care oferă soluţii simple la probleme extrem de complexe. Simplu, radical, tentant", a afirmat Tusk la Bruxelles. Aceste mişcări au lăsat impresia că problema migraţiei poate fi soluţionată numai cu o mână de fier.

Criza UE

Conform publicaţiei belgiene Le Soir, în dezbaterea privind politica din domeniul migraţiei, criza UE devine foarte vizibilă. Pentru prima oară, Uniunea Europeană este ameninţată din nucleul său, nu din afară, scria Le Soir cu o zi înaintea summit-ului. Vechile reguli nu mai sunt valabile, guvernele populiste distrug totul cu sete, solidaritatea între ţări nu mai contează. "Duşmanul are un nume: iliberalismul", scrie Le Soir. Iliberalismul (democraţie fără liberalism) pe care premierul maghiar Viktor Orban l-a ridicat în ţara sa la rangul de formă de guvernare. Aşadar, actualul summit european ar putea fi nu numai summit-ul care decide soarta cancelarei Merkel ci şi a întregii Uniuni Europene.

Autor: Bernd Riegert / Claudia Stefan