Societatea civilă apără libertatea presei româneşti

Un grup format din unele dintre cele mai respectate organizaţii nonguvernamentale româneşti a lansat un protest împotriva intolerabilei sancţionări a jurnalistului Robert Turcescu de către CNA. E vorba de Freedom House, de Expert Forum, de Centrul Român pentru Politici Publice, de GDS, precum şi de Asociaţia Centrul de Investigaţii Media.

Consiliul Naţional al Audiovizualului, având în componenţa sa persoane numite politic, în marea lor majoritate de către Uniunea Social-Liberală aflată la guvernare, a pedepsit, la 6 februarie, instituţia la care lucrează jurnalistul Robert Turcescu. Postul B1 TV la care moderează proeminentul ziarist s-a văzut amendat cu 70.000 de lei pentru opiniile jurnalistului, opinii vădit deranjante pentru putere şi pentru majoritatea parlamentară care a intrat în acţiune la 10 decembrie 2013.

În ediţii succesive ale emisiunii sale, Turcescu nu se temuse să califice schimbarea Codului Penal de către Camera Deputatilor în “marţea neagră” drept o "lovitură puternică aplicată statului de drept". Jurnalistul adăugase că parlamentarii au pus la cale “practic o lovitură de stat, au amputat Codul Penal, ridicându-se deasupra legilor".

În mod evident, Turcescu îşi exprimase opinii perfect legitime. Păreri, de altfel, împărtăşite în bună parte de mulţi. În context, ONG-urile protestatare au ţinut, fireşte, să avertizeze asupra “încercărilor repetate de a reduce la tăcere jurnaliştii români cu opinii diferite de cele ale puterii.”

Jurnaliştii din SUA şi Canada s-au raliat iniţiativei societăţii civile româneşti de apărare a libertăţii presei din România. Ziariştii români din Lumea Nouă au condamnat “în termeni categorici decizia CNA de a amenda cu 70.000 RON postul B1TV pentru “delicte de opinie” contrare clasei politice corupte şi considerăm această decizie o încercare de reducere la tăcere a jurnaliştilor români cu opinii diferite de cele ale puterii”.

Proteste ample a suscitat şi semnalul care se degajă din disproporţionata amendare, în paralel, de către CNA, cu doar 50.000 de lei, a atacurilor la persoană şi a hărţuirilor mediatice practicate de postul Antena 3 împotriva unor jurnalişti care critică puterea. Asta, “în timp ce ‘delictul de opinie' a fost sancţionat de aceeaşi instituţie cu 70.000 de lei”.

Ziariştii americani de origine română şi-au exprimat, de asemenea, “îngrijorarea… şi faţă de ameninţările pe care le primesc jurnaliştii ce chestionează aleşii de la diferite nivele. Jurnaliştii români de peste ocean s-au referit în speţă la ameninţarea proferată recent de Gheorghe Bunea-Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, care i-a spus unei jurnaliste că-i dă ‘picioare-n gură', pentru că ziarista se încumetase ”să-i pună o întrebare incomodă”.

Postul B1TV fusese sancţionat de CNA pe 6 februarie. Adoptată în taină, peste noapte, modificarea Codului Penal la care se referise jurnalistul Robert Turcescu avusese loc fără vreo consultare şi avusese drept obiectiv să dezincrimineze practic corupţia şi conflictul de interese în cazul politicienilor.

Încât e clar că semnatarii protestului au dreptate să afirme că “decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezintă o încălcare a libertăţii de exprimare şi o încercare de intimidare a presei…Presiunilor facute de posturile pro-guvernamentale asupra unor ziarişti critici li se adaugă astfel deciziile unei instituţii publice.”

“În urma votului din ‘marţea neagră', Parlamentul României a primit din partea organizaţiei jurnaliştilor de investigaţie Organized Crime Corruption Reporting Project ‘distincţia' - "Personalitatea anului 2013" acordată anual promotorilor corupţiei şi crimei organizate în lume”, se mai arată în scrisoarea protestatarilor.

În decembrie trecut, reprezentanţii diplomatici occidentali au dezavuat rapid deciziile adoptate de majoritatea parlamentară în marţea neagră. Modificările Codului Penal din acea zi au fost invalidate, fapt semnificativ, şi de Curtea Constituţională.

“În acest context, considerăm ca opiniile jurnalistului Robert Turcescu au fost pe măsura gravităţii faptelor despre care făcea vorbire, iar sancţionarea lor atât de dură de către CNA este o reprimare a libertăţii de exprimare”, au spus semnatarii mesajului de protest.

Ei au criticat nu doar abuziva transformare a unei păreri legitime privind modificarea Codului Penal în interesul politicienilor” “într-un delict de opinie". Pe bună dreptate au scos în evidenţă şi repercusiunile sancţionării “mai dure” a acesteia decât atacurile la persoană aducând “grave atingeri demnităţii umane", atacuri "practicate în mod curent de televiziuni pro-guvernametale”.

Potrivit organizaţiilor protestatare, “încercările de intimidare a jurnaliştilor şi presei, folosind instituţii publice, pot duce la inhibarea şi cenzurarea opiniilor, cu consecinţe nefaste asupra controlului public asupra acţiunii guvernamentale”.

În fine, organizaţiile semnatare n-au omis esenţialul. Care este descrierea contextului în care s-a petrecut incalificabilul derapaj al CNA. “Dreptul românilor la o informare corectă ‘este şi aşa viciat de faptul că multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre aceştia au şi probleme în justiţie, ori un trecut strâns legat de dictatura comunistă, şi se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-şi discredita adversarii, pentru a intimida jurnalişti, oficiali si magistraţi'”.

În mod notabil, ONG-urile româneşti l-au citat pe şeful diplomaţiei americane, John Kerry, care se arătase alarmat de o “tendinţă îngrijorătoare în prea multe părţi ale Europei Centrale şi de Est. Aspiraţiile cetăţenilor sunt din nou călcate în picioare de interese oligarhice, corupte, interese care se folosesc de bani pentru a înnăbuşi opoziţia şi protestele, pentru a cumpăra politicieni şi mass-media, şi pentru a slăbi independenţa justiţiei şi drepturile organizaţiilor neguvernamentale."