Spania, noua țintă principală a migrației ilegale în UE

Numărul refugiaților și migranților care vin în Europa prin Marea Mediterană este în scădere. În primele șapte luni din 2018, au ajuns în Grecia, Italia și Spania în total 55.000 de refugiați - adică jumătate din numărul celor veniți în primele șapte luni din 2017. Datele provin de la Agenția ONU pentru Migrație (IOM) și de la autoritatea europeană de pază a frontierei (Frontex). Nu poate fi deci vorba de "o criză a refugiaților", de o "invazie" sau "inundație" de refugiați, așa cum ar vrea să descrie situația anumiți miniștri de Interne populiști din UE.

Este însă adevărat ca rutele de migrație se schimbă. Spania a devenit în premieră în acest an principală țintă a migranților ilegali, urmată de Italia și Grecia. Acest trend era însă previzibil deja de la sfârșitul lui 2017. Cifrele privind Spania au continuat să crească, în timp ce cele privind Italia au scăzut în continuu. Amenințarea guvernului de la Roma cu închiderea porturilor italiene pentru navele cu migranți nu este însă cauza principală pentru această evoluție.

Libia pare că face eforturi tot mai mari să împiedice plecarea de refugiați și migranți spre Italia la bordul unor ambarcațiuni defectuoase. Iar faptul că ar putea fi obligați să se întoarcă în Libia îi convinge pe mulți potențiali migranți să renunțe la planurile de plecare. Intimidarea funcționează. Este o evoluție pe care UE se bazează de mai mult timp, nu doar de la summitul european din iunie.

Fără rute ocolitoare pentru migranți

Sigur că migranții de pe ruta Maroc-Spania, din vestul Mediteranei, nu sunt aceiași care mai înainte și-au încercat norocul în Libia. Principalele țări de origine ale migranților ilegali care vin în Spania ar fi, potrivit Frontex, Marocul și Mali. Pe de altă parte, migranții care au dorit în ultimele luni să ajungă în Italia au provenit în principal din Tunisia și Eritrea.

Se presupune că, în prezent, autoritățile marocane nu mai aplică măsurile de împiedicare a plecării migranților ilegali din porturile și de pe plajele marocane. Până acum, pazele de frontieră spaniolă și marocană au colaborat bine la împiedicarea călătoriilor ilegale prin strâmtoarea dintre Maroc și Spania. De peste 10 ani, Marocul primește bani de la UE și de la Spania pentru această cooperare. Din fondurile europene au fost investite până acum 70 de milioane de euro pentru asigurarea granițelor iar alte 55 de milioane sunt prevăzute în anii viitori pentru consolidarea pazei la graniță în Maroc și Algeria. Paza de coastă spaniolă lucrează bine de peste 10 ani și cu Mauritania, ceea ce a dus la scăderea dramatică a numărului de migranți ilegali africani în Insulele Canare spaniole.

Ocazie de testare a unui prim "centru de azil"?

Spania a cerut ajutoare financiare de urgență de la UE pentru construirea de adăposturi pentru migranți. UE s-ar putea folosi de această ocazie pentru a înființa primul "centru de azil", o variantă prevăzută la ultimul summit european, în regim de voluntariat. În aceste centre speciale ar urma ca cererile de azil să fie soluționate rapid. Azilanții respinși ar urma să fie repatriați cât se poate de repede. Cel puțin așa sună teoria. Aplicarea practică ar urma să eșueze în Spania din cauza faptului că nu există acorduri de repatriere funcționale cu țările din care vin migranții și refugiații. De asemenea, nu există alte țări membre ale UE dispuse să preia azilanții acceptați inițial de Spania. UE ar trebui totuși să încerce crearea unui astfel de centru, măcar pentru a vedea ce s-a ales în practică de deciziile de la ultimul summit. Cercetătorul Gerald Knaus, specialist recunoscut în probleme de migrație, omul care a pus bazele acordului cu Turcia privind refugiații, sfătuiește ca situația din Spania să fie neapărat folosită pentru un test practic.

Spaniei nu îi place prea mult acest sfat, pentru că migranții ar avea astfel un stimulent în plus să încerce să ajungă pe țărmurile spaniole și respectiv într-un centru de azil, de unde ar putea primi relativ rapid, în anumite cazuri, dreptul de a rămâne în UE. Se anunță deci o nouă ceartă în UE, pentru că și Spania cere acum o "soluție europeană", fără să precizeze exact cum ar vrea să arate aceasta. Franța, Belgia și Germania se pot aștepta deci la creșterea numărului de migranți, pentru că experiența de până acum a arătat că azilanții respinși în Spania ajung cumva, împotriva tuturor regulilor acordului de la Dublin, în țările din nordul Europei.