Mai extragem gazele din Marea Neagră?

Iar măsurile pe care PNL și USR PLUS le-au promis în campanie pentru deblocarea situației întârzie.

De fapt, după aproape jumătate de an de guvernare a Dreptei Unite, nu știm încă peste cât timp ar urma să se facă următorul pas spre extragerea gazelor.

Iată, pe scurt, ce e cu gazele din Marea Neagră, de ce avem nevoie de ele și de ce nu reușim să le extragem:

• România se bazează pe producția de gaze on shore (extrase din subteranul unor porțiuni de uscat, nu de mare - n.red.). Problema este că deja consumăm mai mult decât producem. Iar producția internă on shore scade. În consecință: ori găsim o soluție să producem mai mult, ori vom fi nevoiți să importăm mai mult, la prețuri impuse de alții
• o soluție ar putea fi extragerea de gaze off shore (adică din zăcăminte aflate sub apa mării).
• deja mai multe companii petroliere caută de ani buni gaze off shore, pe coasta Mării Negre. Aceste companii au luat în concesiune suprafețe de mare numite ”perimetre off shore” în care forează pentru a găsi gaze
• în 2012, Exxon și OMV Petrom au anunțat că într-un perimetru numit Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au găsit cantități importante de gaze. Cantitatea estimată: 200 de miliarde de metri cubi, de circa 18 ori cât consumă România într-un an.
• a fost nevoie de o lege prin care să se stabilească în ce condiții se pot extrage și vinde gazele românești off shore
• pe 24 octombrie 2018, Parlamentul României - pe vremea când PSD și ALDE erau la putere - a adoptat Legea 256/2018, cunoscută la Legea Offshore, care le impunea petroliștilor o serie de obligații de piață și fiscale destul de dure. Președintele Iohannis a promulgat legea.
• în scurt timp, OMV Petrom a anunțat că își amână decizia de a începe extragerea gazelor din Marea Neagră. La fel au făcut și americanii de la Exxon. Dar ulterior aceștia și-au arătat și disponibilitatea de a renunța la participația pe care o au în perimetrul Neptun Deep.
• Singura companie care a decis să extragă gaze - dar nu din Neptun Deep, ci dintr-un perimetru mai mic numit Midia - a fost Black Sea Oil and Gas

Soluția - susțin cei de la PNL și USR PLUS - este modificarea Legii off shore astfel încât petroliștii străini să fie motivați să extragă gazele din Marea Neagră.

În același timp, însă, modificările trebuie să permită și României să câștige cât mai mult din extragerea gazelor și vânzarea lor în țară și peste hotare.

Gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului

Problema este că, în 2012, când Exxon și OMV Petrom au anunțat că au descoperit gazele off shore, părea că avem tot timpul din lume pentru a le extrage și a le vinde.

Între timp, însă, situația s-a schimbat. Uniunea Europeană a decis reducerea accelerată a poluării. În consecință, gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului, ci combustibil de tranzit.

Cu alte cuvinte, le putem folosi - mai ales în locul cărbunelui care e și mai poluant - dar nu pentru foarte mulți ani, de aici încolo. Mai exact, din anul 2030, Comisia Europeană vrea ca gazele să fie folosite din ce în ce mai puțin.

Or, asta înseamnă că timpul pe care îl avem pentru a extrage și vinde gazele din Marea Neagră a scăzut considerabil. În 10 ani trebuie să le scoatem și să le și valorificăm, în bună parte.

Acum, petroliștii așteaptă modificarea Legii offshore. După modificare, vor face noi calcule. Și abia apoi - dacă decid că e rentabil - vor începe pregătirile pentru extragerea gazelor. Toate aceste etape sunt de durată.

Spre exemplu, OMV Petrom a anunțat că după modificarea Legii Offshore ar avea nevoie de un an doar ca să ia decizia de a extrage gazele.

De ce se tot amână modificarea Legii Offshore

PNL și USR PLUS susțin încă de la adoptarea Legii Offshore că aceasta ar trebui modificată.

E un angajament pe care ambele formațiuni politice și l-au luat și în campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut.

Iată cum arăta promisiunea în programul de guvernare al PNL.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.