"Va fi o iarnă a suferinței în România"

Într-un interviu pentru SpotMedia, prof. Dăianu a avertizat și asupra unor implicații mai puțin discutate ale acestor creșteri abrupte de prețuri: „Inflația a luat-o din loc, în decembrie poate depăși 7%. Se poate pierde încrederea în moneda națională și putem asista la conversie masivă în monedă străină. Se poate intra în spirala periculoasă între prețuri și salarii.”

Iată principalele declarații:

• Toți în Europa suntem în aceeași barcă, ar trebui să intervină cei mari.
• Una este să vorbim despre impactul pe termen lung al necesitații de a înverzi economiile, alta sunt vremurile de război de acum.
• Ar trebui să se accepte pe plan internațional ca în această situație foarte grea să se permită să se exploateze mai mult cărbune.
• Trebuie să facem în domeniul energiei la fel ca în cazul medicamentelor pentru care se oferă fiecărui cetățean o masă critică de tratament.
• 2022, cel mai probabil, va însemna însă tot inflație ridicată.
• Principial, eu sunt de acord cu creșterea salariului minim, dar e nevoie de dialog cu mediul de afaceri.
• În ceea ce privește zero impozite și taxe pe salariul minim este de discutat. Nu se poate renunța la orice impunere fiscală.
• L-am auzit pe demisul ministru al Finanțelor vorbind despre plafonarea contribuției de sănătate. Asta e o năstrușnicie. Este o teză descalificantă și din punctul de vedere al analizei economice, dar nu ține seama nici de principiul solidarității, de morală.
• Scăpam de creștere de fiscalitate doar dacă vom avea o colectare cu mult mai bună.
• Trebuie să renunțam la unele portițe, să fie un sistem cu mult mai echitabil. IT-iștii ar trebui să nu mai beneficieze de facilitatea de acum.
• N-aș vrea să fim cu spatele la zid și să se întâmple cu taxele și impozitele că în 2010-2011.

„Guvernul trebuie să ia nişte măsuri în domeniul energiei ca să permită României să treacă această iarnă cu daune cât mai mici”, spuneați recent. Guvernul propune plafonare, premierul desemnat dorește reducerea TVA la energie. Sunt cele avute în vedere și de dvs?

În vremuri de război, când nu ai trupe suficiente, cauți să reziști și să câștigi timp. Toată Europa este în această situație din cauza unor politici mioape.

Cele enumerate de dvs sunt posibilități pe care guvernele din Europa le explorează, dar șocul e mai puternic acolo unde populația are venituri mai mici.

Eu mă gândesc și la o limitare a creșterii prețurilor, având în vedere ceea ce la noi nu se discută deloc pentru că e o temă delicată. Implicațiile sunt cu mult mai mari și la ele trebuie să se gândească cei care manifestă opoziție la unele căi de a limita creșterea prețurilor la energie.

Și așa inflația a luat-o din loc. 6,3% în septembrie, în decembrie poate depăși 7%. Această dinamică e rea și pentru stabilitatea financiară și economică. Se poate pierde încrederea în moneda națională și putem asista la plecări, la conversie masivă în monedă străină.

Se poate intra în spirala periculoasă între prețuri și salarii. Va fi greu să fie negat lucrătorilor posibilitatea de a recupera prin creșterea salariilor din puterea de cumpărare pierdută. Această spirală ar alimenta procesul inflaționist.

Iar șocul prețurilor la energie nu poate fi comprimat prin reducerea consumului. Am omorî economia. Nu trebuie să facem experimente, trebuie să învățam din istoria gestionării unei situații de criză. (detalii la min 7.30 )

Ar trebui să recurgem la o combinație. Se poate gândi o diminuare a TVA de la 19% la 5%, dar ea nu înseamnă că prețurile nu vor crește în continuare. Eu accentuez posibilitatea limitării, ceea ce încearcă și francezii și se practică de mult în UK.

O mare hibă a pieței energiei europene este că leagă prețul electricității de volatilitatea cotațiilor la gaz natural și țiței. La CE se vorbește despre o posibilă deculpare care, în fapt, ar însemna limitare.

Cum am ajuns aici?

Nu am creat rezervele strategice. În 2020 când piață era supraaprovizionată cu țiței și gaz natural din cauza lockdown, s-a ajuns ca cei care vindeau plăteau ca altcineva să cumpere și să stocheze. Am trecut din supraaprovizionare, la subaprovizionare. Și deja se vorbește despre o perioadă a rarității.

Toți în Europa suntem în aceeași barcă, depindem de aprovizionările din Rusia, de OPEC. Și se mai întâmplă ceva îngrijorător: când situația e atât de încordată pe piață, ai tentația să nu vinzi totul, pentru că prețul crește.

Aici ar trebui să intervină cei mari. SUA, UE, Rusia, Japonia și China ar trebui să discute, poate chiar în cadrul G20, situația energiei pe plan global.

Va fi o iarnă a suferinței în România și foarte grea peste tot.

Deci soluția nu poate fi doar autohtonă, ci globală?

Eu nu sunt de acord cu ce spune dna comisar european pentru Energie, că nu sunt prea multe de făcut pentru că e un fenomen global.

Una este să vorbim despre impactul pe termen lung al necesitații de a înverzi economiile, încurajarea producției de energie curată, alta sunt vremurile de război de acum când trebuie să recurgem la tot ce putem pentru a aproviziona mai bine cetățenii.

Citiți interviul integral pe Spotmedia.ro.