Start construcției proiectului Moldova europeană

Într-o adresare către cetățeni, după decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, șefa statului a vorbit despre avantajele pe care le oferă țării acest statut și despre schimbările fundamentale ce urmează.

Maia Sandu: „Nu este proiectul meu - este proiectul generației noastre”

„Pentru a schimba în bine viața oamenilor, avem nevoie de transformări semnificative, care vor afecta practic toate domeniile, toate instituțiile. Pentru a restabili respectul față de lege și față de instituțiile statului, va trebui să ne schimbăm comportamentul, să renunțăm la obiceiuri dăunătoare. Nu va fi ușor, dar este ceva ce putem face, de dragul păcii și bunăstării oamenilor țării noastre”, a menționat Maia Sandu.

Ea a spus că proiectul pe care Moldova îl începe acum, în calea spre aderarea la Uniunea Europeană, va dura mai mulți ani. „Nu este proiectul meu, al Guvernului sau al Parlamentului - acesta este proiectul generației noastre, iar succesul lui depinde de noi toți. (...) Noi ne asumăm orice preț politic pe care va trebui să-l plătim pentru realizarea acestui proiect. Sarcina noastră este să facem totul pentru ca cetățenii să trăiască în pace, stabilitate, într-o țară care se dezvoltă și merge înainte. Locul Republicii Moldova este în familia europeană”, a mai spus Maia Sandu.

Rolul justiției în procesul de transformare a Moldovei este crucial chiar din start. Combaterea corupției, lichidarea monopolurilor și „dezoligarhizarea” prin eliminarea influenței intereselor în viața economică, politică și publică, sunt aspectele care vor fi urmărite cu maximă atenție de către UE până la sfârșitul acestui an. „Avem în față o sarcină grea - să construim instituții puternice, independente, care își fac treaba bine și apără interesul cetățeanului și al țării. Iar pentru asta avem nevoie de funcționari publici profesioniști, integri și muncitori, în fiecare instituție publică, în fiecare comunitate. (...) Reforma justiției este principala prioritate a guvernării în acest moment. Trebuie să curățăm sistemul judecătoresc și Procuratura de persoane corupte. Fără acest pas, nu putem avea un act al justiției integru, pe care contează orice cetățean sau investitor”, a insistat șefa statului.

Două probleme: Transnistria și CSI

Exceptând complicațiile regionale, cum ar fi războiul din Ucraina, care sunt în măsură să influențeze aderarea Moldovei la UE, analiștii politici de la Chișinău au identificat cel puțin două probleme a căror soluționare depinde de autoritățile de la Chișinău: conflictul transnistrean nestins și statutul Moldovei de membru al Comunității Statelor Independente, structură creată de Rusia după destrămarea URSS, pentru a ține în țarc fostele republici sovietice. Georgia și Ucraina au reușit să se retragă din CSI. Moldova rămâne în continuare parte a acestui acord exclusiv pentru că acesta le permite moldovenilor să circule fără vize în Rusia și Belarus. Alte beneficii nu oferă această organizație, considerată moartă. Joi seară, în cadrul unei emisiuni televizate, șefa Comisiei parlamentare de politică externă a declarat că Moldova va abandona CSI-ul: „Este pur și simplu o formalitate. Urmează și vă asigur că se va întâmpla”, a spus Gherman. În luna martie 2022, președintele Maia Sandu a spus că Moldova va renunța la statutul de membru al CSI atunci când va avansa pe calea integrării europene, aflarea simultană în aceste structuri fiind imposibilă.

Mult mai complicată este soluționarea problemei transnistrene. Miza Chișinăului este o eventuală înfrângere a Rusiei în războiul declanșat contra Ucrainei. Efectul colateral al victoriei Ucrainei ar anihila politic și economic regimul separatist pro-rus de la Tiraspol. Altminteri, susține fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Anatol Țăranu, dacă integrarea europeană va fi condiționată de rezolvarea conflictului transnistrean, această problemă nu va fi soluționată niciodată, deoarece Rusia este interesată ca Moldova să nu adere vreodată la UE. „Unicul plan viabil pentru Moldova este în mâinile UE. Dacă UE ar spune: Noi o să integrăm Moldova fără ca problema transnistreană să fie soluționată, Rusia va pierde orice stimulent de a mai susține Transnistria”, consideră Țăranu.

Din Belarus, Lavrov aruncă săgeți spre Chișinău

Vineri dimineață, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, fără a face vreo legătură cu oferirea statutului de state candidate la UE pentru Moldova și Ucraina, a formulat noi pretenții la adresa Chișinăului. Într-un interviu pentru presa din Belarus, el le-a reproșat autorităților moldovene că încearcă să „anuleze tot ce este rusesc”, așa cum face și Ucraina. „Acum Moldova, la fel ca Ucraina, încearcă să anuleze tot ce este rusesc. Președintele a semnat o lege care nu mai permite difuzarea vreunei știri din Rusia în Moldova. Este trist”, s-a revoltat Lavrov.

Reacția vine după ce președintele Maia Sandu a promulgat duminică, 19 iunie, Legea securității informaționale, prin care este interzisă difuzarea emisiunilor de știri și analize politice din Rusia, principala modalitate a regimului de la Kremlin de a-și răspândi propaganda.

Solicitată vineri de către jurnaliști să comenteze reacția lui Lavrov, Maia Sandu a spus că legea intrată în vigoare ține de decizia suverană a Republicii Moldova și a precizat că ea a fost necesară pentru a combate dezinformarea. „Vom face asta în continuare, pentru a asigura un spațiu informațional obiectiv, ca cetățenii să poată analiza lucrurile pornind de la informații ce reflectă adevărul, nu de la propagandă și falsuri mediatice”, a explicat președintele moldovean.