Statele Vișegrad: ”Pentru o Europă mai bună”

Rar au fost statele Vișegrad mai hotărâte ca acum. La summit-ul acestora de la Varșovia, cele patru state, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia au avut cerințe clare față de ceilalți membri ai Uniunii Europene. Grupul va fi la fel de hotărât la summit-ul UE de la Roma, la finele lunii martie. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a dat o avertizare clară: ”Pregătirile pentru întrunirea de la Roma, care e atât de importantă pentru viitorul UE, se află într-un stadiu precar”. Acesta este de părere că, astfel, rezultatul summit-ului ar putea deveni ”o adunătură de interese naționale și individuale, în locul unei viziuni pentru Europa viitorului”.

Gazda întâlnirii de la Varșovia, premiera Poloniei, Beata Szydlo, a ținut un discurs în fața camerelor TV, în care a rezumat poziția grupului de la Vișegrad în mai multe puncte. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, va face propuneri pentru summit-ul de la Roma, pe baza acestor puncte. ”Nu este vorba despre mai multă sau mai puțină Europă, ci despre o Europă mai bună”, a declarat Beata Szydlo.

”Pentru stat de drept, împotriva protecționismului”

În acest document, cele patru state numesc Uniunea Europeană ”cel mai bun instrument pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm”. Apără de asemenea valorile de bază ale Uniunii, cum ar fi democrația și statul de drept și condamnă ”protecționismul, atât în interiorul cât și în exteriorul UE” - o aluzie la SUA sub conducerea lui Donald Trump. În plus, spun aceștia, UE trebuie să rămână deschisă ”pentru toate țările care respectă aceste valori, mai ales cele din Balcanii de Vest și vecinii noștri din est”.

S-a vorbit și despre subiectul ”Europei celor două viteze”. În interiorul UE, orice formă de colaborare ”trebuie să rămână deschisă pentru fiecare stat membru, pentru a evita dezintegrarea pieței comune, a zonei Schengen și a Uniunii în sine”. În același document scrie că există încă ”un mare potențial” pentru aprofundarea pieței comune în ceea ce privește de pildă energia, industria digitală și libertatea schimbului de servicii. În plus, parlamentele naționale și Consiliul European - deci reprezentanta guvernelor - ar trebui întărite, ceea ce ar însemna fără îndoială slăbirea Comisiei Europene.

”Alimente de clasă inferioară” pentru Europa de Est

Premierul Ungariei, Viktor Orban, susține ”sută la sută”, conform propriilor declarații, poziția comună a grupului Vișegrad. Un alt subiect dezbătut la summit-ul de la Varșovia a fost calitatea diferită a alimentelor în Europa. Conform unor cercetări și informații din presă, concernele aduc pe piețele noilor state membre UE produse de calitate mai proastă, deși ele au aceleași denumiri. Producția ”de două clase diferite” trebuie să ia sfârșit, e de părere Orban. Szydlo a declarat că s-a constituit un grup de lucru pe această temă, care va discuta subiectul la nivel european.

La Varșovia s-au întâlnit și miniștrii de finanțe ai grupului Vișegrad, cât și colegii lor din sud-estul Europei și comisara europeană, Corina Crețu. Miniștrii au lăudat politica de coeziune a UE, care va trebui pusă în aplicare și în contextul financiar de după 2020.

Expert: Colaborare tot mai strânsă în grupul Vișegrad

Grupul Visegrad, de multe ori subestimat, colaborează tot mai strâns. Jakub Groszkowski, expert la Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Varșovia, a declarat pentru DW că statele Vișegrad au fost văzute deseori în mod greșit ca o ”asociație monotematică”, concentrată, de pildă, pe problematica refugiaților.

”Dar Vișegrad înseamnă, între timp, mult mai mult. Grupul este un instrument util pentru cooperarea în interiorul UE și NATO. Și există multe forme de colaborare, toate ministerele acestor state și alte instituții se întrunesc în mod regulat și încheie proiecte comune. Acestea susțin unanim sancțiunile împotriva Rusiei, sprijină de asemenea împreună Ucraina”. Grupul acceptă o ”Europă cu două viteze, care există de mult timp”. Dar, prin această declarație, se împotrivește ”cluburilor exclusive, închise” din interiorul Uniunii, pledând pentru păstrarea unei direcții unanime în dezvoltarea statelor UE.

Într-o singură privință, diferențele sunt clare: un nou mandat pentru președintele Consiliului European, Donald Tusk. În Polonia, Tusk este văzut ca cel mai periculos oponent politic și personal al șefului partidului de guvernare polonez, Jaroslaw Kaczynski. Acesta din urmă se împotrivește unui nou mandat pentru Tusk. ”În această privință, membrii grupului Vișegrad nu au o poziție unanimă”, a declarat premierul ceh, Bohuslav Sobotka, la Varșovia.

Confuzie în ceea ce privește contracandidatul lui Tusk

În această săptămână, guvernul Poloniei a propus un contracandidat pentru Tusk: Jacek Saryusz-Wolski. Experimentatul europarlamentar este, în mod paradoxal, membru al Platformei Civice, același partid din care face parte Tusk. Faptul că ar fi acceptat să candideze împotriva colegului său de partid îi face pe unii analiști să creadă că Saryusz-Wolski ”s-a distanțat emoțional de partid de mult timp”.

Ceea ce produce și mai multă confuzie este faptul că Saryusz-Wolski refuză de trei zile să confirme sau să infirme candidatura. Joi, un jurnalist al postului polonez TVN24 s-a aflat în același lift, la Strasbourg, cu Saryusz-Wolski. Nici aici politicianul nu a dat vreun răspuns: ”Voi, jurnaliștii, cunoașteți termenii ‚No comment'”.

Gerhard Gnauck / lp