Steinmeier a vizitat graniţa dintre cele două Coree

Panmunjom, zona demilitarizată. Un grănicer nordcoreean s-a apropiat de fereastra barăcii din mijloc şi a aruncat o privire înăuntru. A dat ochi în ochi cu şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier. Cei doi s-au privit în tăcere pentru un moment, apoi militarul noredcoreean a făcut stânga împrejur.

Cele trei barăci celebre de culoare albastru deschis se află în aşa-numita "Joint Security Zone", la graniţa dintre nordul comunist şi sudul democratic al Coreei. Clădirile se află exact în mijlocul liniei de demarcaţie. Iar două dintre barăci sunt folosite pentru contacte între cele două părţi. Cea din mijloc este rezervată pentru delegaţii de vizitatori. O uşă a fiecărei barăci se deschide spre Coreea de Nord, cealaltă spre Coreea de Sud.

Întregul areal se aseamănă unui muzeu în aer liber. "Dar, vă rog să nu uitaţi, vă aflaţi pe ultima linie de demarcaţie rămasă după războiul rece", explică generalul Urs Gerber. El conduce delegaţia elveţiană a Comisiei Neutre de Supraveghere a Armistiţiului. În perimetrul liniei de demarcaţie sunt îngropate mai bine de trei milioane de mine. 1,2 milioane de soldaţi păzesc graniţa în nord şi alţi 600.000 în sud. Ultimul schimb de focuri a avut loc săptămâna trecută. Au fost tiruri de avertisment şi nu s-au înregistrat victime. Dar tensiunea se menţine mereu la cote ridicate.

La Panmunjom, visul reunificării Peninsulei Coreene pare nerealizabil. Totuşi, exact reunificarea a fost tema centrală a vizitei lui Steinmeier în Coreea de Sud. Germanii deţin îîn domeniu o experienţă unică. "Cu toate acestea nu am venit aici în calitate de profesori care au lecţii de dat. Dar povestim cu plăcere ce s-a întâmplat la noi în ţară în anii separării şi în perioada care a precedat reunificarea."

Împreună cu omologul său sud-coreean Yun Byung-Se, Steinmeier a înfiinţat un grup de consultanţi pentru aspectele de politică externă ale reunificării. Forumul s-a reunit la finele acestei săptămâni pentru prima dată. Participanţii germani prezintă la şedinţe experienţa avută cu procedurile de reunificare a familiilor, de politica de detensionare în cadrul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa CSCE. Privind în retrospectivă, germanii sunt convinşi că decisivă este continuitatea politică pe termen lung. Numai astfel îşi poate face apariţia încrederea reciprocă între puteruile protectuare. În cazul Coreei de Nord protectorul este China, în cazul Coreei de Sud sunt SUA. Potrivit lui Steinmeier este de remarcat că guvernul de la Beijing "nu mai respinge discuţiile vizând viitorul Coreei de Nord. Aceasta este o evoluţie nouă".

Germania divizată de odinioară şi situaţia actuală din Peninsula Coreeană nu se pot însă compara. Niciunul din cele două state germane nu s-a aflat în posesia armei atomice. Erich Honecker nu a fost un Kim Iong Un, iar defuncta RDG nu a fost niciodată atât de izolată pe cât este Coreea de Nord. În plus, 70 de ani de separare au lăsat urme adânci nu numai în domeniul economic sau tehnologic. Un nord-coreean este în medie cu 7 cm mai scund decât un sud-coreean. În plus, ei aproape nu mai pot comunica verbal, fiindcă limba şi cultura au avut în ultimele decenii evoluţii net diferite.