Strategie până la capăt

"Am intrat în linie dreaptă", a spus premierul grec, Alexis Tsipras, în timpul unei şedinţe extraordinare a Parlamentului, vineri seară. El cere creditorilor să facă la rândul lor un pas înainte, astfel încât problema datoriilor să poată avea o "soluţie completă". Şeful guvernului grec a cerut, de asemenea, partidelor de opoziţie să susţină politica sa.

Încă din februarie, coaliţia de la Atena negociază cu creditorii internaţionali condiţiile de acordare a ratelor restante din acordul de împrumut, în valoare de 7,2 miliarde de euro. În mod surprinzător, înainte de dezbaterea din Parlament a fost făcut anunţul că Grecia nu va plăti către FMI, rata de 300 de milioane, scadentă vinerea trecută, ci că va vira toate ratele scadente din iunie la sfârşitul lunii. Anunţul a generat ample speculaţii în legătură cu un posibil eşec al negocierilor între Atena şi creditori, dar şi în legătură cu organizarea de alegeri anticipate.

Prin apariţia sa în Parlament, Tsipras a dorit să pună capăt zvonurilor, este de părere politologul Levteris Koussoulis. Într-un interviu acordat DW, acesta a spus: "Mesajul lui Tsipras este că negocierile continuă, iar Grecia rămâne fermă pe poziţii". Şeful guvernului elen nu a trântit uşa, dar are toate opţiunile la îndemână. Compromisul este la fel de posibil ca eşecul, iar Tsipras e activ pe ambele fronturi.

În interiorul propriului partid, Tsipras trebuie să ducă o asiduă luptă de convingere. Unii dintre parlamentarii Syriza cer din ce în ce mai vehement ruperea negocierilor şi ameninţă cu ieşirea Greciei din zona euro. Ministrul Muncii, Panos Skourletis consideră că ţara sa se află într-un "război nedeclarat", care nu este purtat cu arme, ci cu "toate mijloacele capitalismului".

Abordarea bătăioasă a lui Tsipras i-ar putea fi acestuia de folos, crede politologul Koussoulis. "Vor apărea dezbateri furtunoase, însă, la final, puţini vor alege să voteze împotriva unui acord. Dacă însă şeful guvernului nu va avea succes în Parlament, nu-i va rămâne altceva de făcut decât să organizeze la alegeri anticipate".

Pentru creditori, o scutire de datorii a Greciei nu intră în discuţie. Tsipras respinge lista de reforme primită de la Bruxelles în cadrul întâlnirii cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi şeful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, cunoscută şi ca "Planul Juncker". Oferta Bruxellesului a fost catalogată drept "absurdă" de către Tsipras, care a declarat că aceasta nu ţine deloc cont de cele mai recente rezultate ale negocierilor. Propunerile lui Juncker au fost "o surpriză neplăcută", a spus premierul grec.

Comentatorul Pavlos Tsimas crede că Tsipras foloseşte planul solicitat de Juncker ca mijloc de presiune pentru obţinerea unui acord probabil mai bun decât acesta, dar aflat la mare distanţă de promisiunile electorale. În cazul în care nu se ajunge la niciun acord, Tsipras ar putea astfel să invoce intransigenţa partenerilor de negocieri.

Premierul grec a cerut partidelor de opoziţie să suţină fără rezerve guvernul în negocierile cu creditorii internaţionali. Liderul conservator al acestora, fostul prim-ministru Antonis Samaras, nu pare însă deloc dispus să facă acest lucru. Samaras a amintit în mai multe rânduri că partidele de stânga, pe vremea când opoziţia era condusă de Tsipras, au blocat permanent în Parlament iniţiativele guvernamentale. Fostul şef al guvernului grec se referă cu siguranţă la controversatele măsuri de austeritate ale fostului ministru de Finanţe, Gikas Hardovelis.

La sfârşitul lui 2014, creditorii internaţionali i-au cerut premierului Samaras măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor bugetare, în valoare de peste 2 miliarde de euro. Într-un email trimis instituţiilor financiare internaţionale, ministrul de Finanţe de la acea vreme, s-a arătat dispus să majoreze taxele şi să reducă pensiile, dar a cerut acestora să accepte un compromis, prin limitarea tăierilor bugetare la 980 de milioane de euro. După ce s-a aflat de acest email, opoziţia de stânga condusă de Tsipras a declanşat o adevărată furtună politică împotriva guvernului. Samaras, care a înţeles că nici măcar propunerile cele mai "soft" ale ministrului său de Finanţe nu vor avea susţinerea necesară, s-a retras, lăsându-i cale liberă lui Tsipras.

Comentatorul Pavlos Tsimas crede că, indiferent cum va arăta un eventual acord cu instituţiile internaţionale, acesta va fi mult mai dureros decât măsurile de austeritate propuse de fostul ministru de Finanţe.