Subteranele presei: de ce nu e (destul de) liberă?

Și acum, la fel ca atunci, presa mare ocolește subiectele care deranjează guvernarea: o face în schimbul banilor de la partid, uneori și sub presiunea telefoanelor. Adesea jurnaliștii marilor trusturi autohtone practică autocenzura, cunosc liniile roșii ale patronilor lor, afiliațiile acestora și de unde vin finanțările, așa că dau la o parte subiectele incomode. Spre exemplu, cele mai multe televiziuni de știri n-au amintit deloc Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România, în care se menționează că, direct și indirect, liberalii au hărțuit-o pe Emilia Șercan, după ce jurnalista a demonstrat că fostul prim-ministru Nicolae Ciucăși fostul ministru de Interne, Lucian Bode și-au plagiat doctoratele. Raportul citează o investigație Hotnews din care rezultă că membrii PNL au fost instruiți să o atace pe Șercan în timpul interviurilor cu presa și să insiste că aceasta are „o vendetă politică” și „intenții rele”. În ianuarie, două articole denigratoare la adresa Emiliei Șercan au fost publicate pe Facebook și pe două site-uri de știri, amintește documentul, precizând că „Platforma Misreport a analizat postările și a susținut că acestea au fost plătite de o agenție de publicitate înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă ca având contracte cu PNL în campaniile electorale din 2020”.

Pornind de la acest caz particular despre cum trusturile mari de presă au trecut sub tăcere inclusiv felul în care justiția a jucat în favoarea fostului premier, pentru ca Nicolae Ciucă să rămână cu onoarea nepătată, se poate înțelege cât de liberă e presa autohtonă. Investigațiile, anchetele, informațiile negative despre liderii marcanți ai celor două partide aflate la guvernare, sunt pur și simplu ignorate de mass-media din România. Chiar și greșelile mari ale fruntașilor PNL și PSD sunt omise atunci când cele două formațiuni sunt decise să-și apere oamenii. 

O altă analiză a situației mass-media din România a fost făcută de Institutul Internațional de Presă în așa-numitul Raport despre starea presei, care a constatat că litigiile în instanță folosite împotriva presei, pentru hărțuirea jurnaliștilor, sunt în creștere, iar banii de la partide și industria jocurilor de noroc sunt cele mai grave probleme cărora presa trebuie să le facă față. Criticile vin pe fondul scandalurilor care au avut loc la Gazeta Sporturilor, unde patronatul l-a schimbat pe redactorul-șef după ce acesta a refuzat să implice redacția în jocurile de noroc. În același timp, potrivit statisticilor Expert Forum, anul acesta partidele primesc alocațiile cele mai mari de până acum, 314 milioane de lei (62,8 milioane de euro), față de anul trecut când au primit 227 de milioane de lei (45,4 milioane de euro). În 2023, cheltuielile pentru presă și propagandă au atins un record: 120 de milioane de lei din totalul alocațiilor bugetare. Cel mai risipitor a fost PSD, care a dat pe propagandă în presă 67% din totalul cheltuielilor: 57 de milioane de lei. PNL și-a cumpărat liniștea în presă cu 46 de milioane de lei, USR cu 14 milioane de lei. 

Sunt sume importante, care distorsionează complet piața media. Banii ajung prin intermediari la televiziuni și în presa scrisă online. Nu sunt însă folosiți pentru publicitate, care să fie marcată ca atare, ci pentru articole prin care sunt atacați adversarii politici, pentru texte propagandistice, pentru a plăti tăcerea când e cazul, pentru hărțuiri pe rețelele sociale, pentru troli care se strecoară peste tot să-i laude pe unii și să-i desființeze pe alții. Există o lume subterană și destul de insalubră care se hrănește cu acești bani veniți de la partide și care sunt, de fapt, din visteria statului. 

Nu e de mirare, deci, că verdictul dat de Reuters Digital News Report 2023 scoate în evidență încrederea scăzută pe care o au majoritatea brandurilor media, iar cauzele acestei neîncrederi sunt cronice: „propaganda de partid pe bani publici, investigații blocate, campanii de defăimare a jurnaliștilor și accesul dificil la informații de interes public”.

Raportul făcut de Institutul Internațional de Presă arată că există o criză profundă în mass-media locale, unde problemele sunt agravate de finanțarea slabă, de o piață în scădere pentru jurnalism, de instituții polițienești și judiciare mai vulnerabile la corupția elitelor locale. Documentul subliniază că asupra presei locale controlul politic se impune mai ușor, mai ales că în multe cazuri supraviețuirea micilor redacții din țară depinde de publicitatea guvernamentală. 

În același timp, există și o serie de site-uri care nu acceptă bani guvernamentali și care mizează pe independența lor pentru succesul la public. E vorba despre câteva redacții mici sau medii, care se dezvoltă, dar care deocamdată rămân marginale în fața tăvălugului marilor trusturi, care trăiesc bine din reclame TV și bani de la partide.