Curajul Moldovei de a privi spre NATO

Despre aceasta a anunțat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, după întrevederea avută marți cu premierul moldovean Natalia Gavrilița. Decizia de a ajuta politic și practic Republica Moldova în a-și fortifica reziliența și independența politică a fost luată anul trecut în cadrul summit-ului NATO de la Madrid.

„Invazia brutală a Rusiei asupra Ucrainei a schimbat fundamental securitatea noastră comună, a determinat aliații și partenerii NATO să-și revizuiască și să-și fortifice politicile de securitate și apărare”, a menționat Geoană. El a adăugat că războiul purtat de Rusia implică imense presiuni economice și sociale asupra Moldovei iar rachetele rusești lansate asupra Ucrainei au devenit o amenințare pentru securitatea Republicii Moldova.

În Moldova se discută prima dată atât de tranșant despre NATO

Aflată la Davos (Elveția) în ianuarie 2023, președinta Moldovei, Maia Sandu, a cerut Occidentului ajutor pentru consolidarea capacităților defensive ale țării. Mai exact a cerut sisteme de monitorizare și apărare antiaeriană, după ce mai multe rachete rusești au căzut pe teritoriul Moldovei iar unele chiar au provocat distrugeri. Câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru presa internațională, Maia Sandu a admis că Moldova ar putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”. Declarația șefei statului a generat reacții acide din partea administrației separatiste pro-ruse de la Tiraspol, a bașcanului (guvernatorului) Autonomiei Găgăuze (regiune autonomă dominată de propagandă rusească) și a forțelor politice pro-ruse de la Chișinău. Rusia a reacționat și ea, ca de obicei, cu amenințări la adresa Moldovei.

După discuțiile avute la cartierul general al NATO de la Bruxelles, prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a menționat că „asistența NATO va influența în mod direct atingerea de către Moldova a standardelor democratice și implementarea reformelor în toate sectoarele, inclusiv în ceea ce privește reziliența în domeniul apărării și securității”.

Deocamdată nu este clar ce anume va primi Republica Moldova de la NATO, dar premierul a vorbit despre „un pachet adaptat al programului de consolidare a capacităților de apărare”. „Punem accent pe sprijinul și expertiza NATO în consolidarea apărării civile și a domeniilor care asigură pacea și stabilitatea în Republica Moldova și în regiune”, a mai spus Gavrilița.

Exerciții moldo-române pentru creșterea nivelului de interoperabilitate

În paralel, militarii moldoveni (și polițiștii din brigada de elită) desfășoară antrenamente în regim intensiv. Militarii din toate garnizoanele din țară au invadat poligoanele la sfârșitul lunii trecute, în cadrul unui exercițiu tactic complex cu executarea tragerilor de luptă. Un alt grup de militari din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” al Armatei Naționale a Moldovei participă alături de colegii din cadrul Batalionului 52 Operații Speciale ”Băneasa-Otopeni” la exercițiul “JCET- 2023” (Joint Combined Exchange Training). Antrenamentele se desfășoară la un centru de instruire din România iar scopul exercițiului este creșterea nivelului de interoperabilitate, sincronizarea procedurilor operaționale între militarii celor două unități și dezvoltarea capabilităţilor pentru executarea misiunilor speciale. Guvernul de la Chișinău a aprobat un buget record pentru apărare în 2023, intenționând să cumpere sisteme de apărare antirachetă.

Sondajele arată că moldovenii nu sunt încă pregătiți să accepte ideea posibilei aderări a țării la NATO, iar aceasta este o consecință a propagandei rusești și a politici duse de guvernările pro-ruse de până la 2021, care au făcut din NATO o sperietoare, nu o umbrelă de securitate. Războiul din Ucraina, suspendarea unor posturi TV prin intermediul cărora Rusia își răspândea propaganda în Moldova și conștientizarea vulnerabilității Moldovei în fața unei Rusii agresive schimbă însă treptat această percepție.

Chișinăul nu uită promisiunea lui Iohannis

Dar procesul de conștientizare a riscurilor de către populație va mai dura. Moldova are nevoie însă de mai multă reziliență și securitate acum. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău își ține privirea ațintită spre București și invocă periodic o declarație făcută de președintele României, Klaus Iohannis, în iulie 2022, după o întrevedere avută cu președinta Republicii Moldova. Atunci, liderul de la Cotroceni a asigurat-o pe Maia Sandu că România nu va mai abandona Republica Moldova niciodată și că va continua să ajute Chișinăul „prin toate pârghiile de care dispune”.

Discuțiile la Chișinău în privința ajutorului concret pe care l-ar putea oferi România (membră NATO) Republicii Moldova (stat neutru) în cazul unui atac din partea Rusiei sunt contradictorii. Unii experți militari și politicieni consideră necesară încheierea unui acord moldo-român de apărare și dau asigurări că acesta nu ar încălca nici statutul de neutralitate al Moldovei, nici angajamentele României în cadrul NATO. În acest sens, este invocat precedentul Turciei (membră NATO), care are un astfel de acord cu Azerbaidjan.

De partea cealaltă, politicienii pro-ruși spun că apropierea de NATO ar determina Rusia să aplice scenariul ucrainean și în Republica Moldova. Aceștia nu spun însă nimic despre faptul că Rusia sfidează neutralitatea Moldovei de peste 30 de ani (după războiul moldo-rus din 1992), menținându-și ilegal trupe și depozite uriașe de armament în regiunea transnistreană din care se „alimentează” regimul separatist de la Tiraspol.