Săli de așteptare pline, lipsă de medici

Florina Venera are numai 11 ani. Locuiește la Bunești, o localitate din centrul României. În urmă cu șapte ani a fost diagnosticată cu cancer osos la picior. Florina a fost operată. Acum însă, ani mai târziu, mama sa, Adriana Rusu, își face din nou griji. Pentru că fiica ei are iar dureri la picior.

Îngrijorarea și mai mare este că ultimele teste ale Florinei au fost făcute în 2014. Mama sa povestește că nu mai știe unde să meargă. Pentru că medicul de familie, care i-ar fi putut face Florinei trimitere la oncolog, și-a închis cabinetul în primăvara trecută. Altul nu s-a deschis în locul lui.

Bunești nu reprezintă oricum un loc în care poți să-ți pui speranța. Părinții ei, doi frați, Florina și sora mai mică trăiesc într-o singură cameră. Străzile din fața casei sunt neasfaltate. Conductele de gaz nu funcționează. Familia trăiește de pe o zi pe alta. Asigurarea medicală privată este exclusă. Pentru un control medical, familia Rusu trebuie să călătorească 30 km, până la Sighișoara. Ceea ce presupune costuri imposibile pentru cei mai mulți locuitori ai zonei.

Șanse mai bune altundeva

Lipsa personalului medical în România și în Bulgaria este evidentă. Mii de medici și asistenți medicali din ambele țări trăiesc și lucrează în străinătate, în Europa occidentală sau în alte părți. Din anul 2007, 45.000 de angajați din domeniul medical au solicitat certificate pentru a putea munci în străinătate. Deja 14.000 de medici din România și aproape 50.000 de asistenți și îngrijitori medicali și-au căutat locuri de muncă în străinătate. Din Bulgaria pleacă anual 450 de medici și aproximativ 1.000 de asistenți medicali, pentru a găsi posturi mai bine plătite în Europa occidentală.

Dar banul reprezintă scopul principal numai la prima vedere. Medicii fug de un sistem sanitar care nu mai funcționează. Pentru că cei mai mulți sunt suprasolicitați și trebuie să se descurce cu faptul că în multe locuri lipsesc medicamente, instrumente medicale și obiecte de prim ajutor.

Gergana Georgieva se află într-o astfel de situație. Femeia este medic internist, în vârstă de 31 de ani, și s-a hotărât deja din anul 2012 să-și părăsească țara. Imediat după terminarea studiilor s-a mutat din Bulgaria în Germania. ”Pe vremuri, trebuia să aștepți și doi ani pentru o astfel de șansă”,  povestește Gergana. În Germania ar fi putut să câștige 2.500 euro pe lună deja din perioada stagiului. În Bulgaria ar fi câștigat 200 euro.

Totuși, condițiile pentru tinerii medici s-au îmbunătățit cât de cât de atunci. Dar, chiar dacă trebuie să recunoască faptul că ziua sa de muncă în Germania este foarte lungă, nu i-ar trece niciodată prin cap ideea de a se reîntoarce acasă. Pentru că știe clar că sistemul medical din Bulgaria este subfinanțat. Personalul lipsește peste tot. Iar corupția lasă urme adânci. Nu, Gergana nu vrea să se întoarcă în Bulgaria.

Germania ca exemplu

”Medicina este o profesie onorabilă. Nu ar trebui să fie redusă la o afacere”,  povestește internista pentru DW. ”Îmi place faptul că în Germania există reguli clare. Dotările în sistemul de sănătate sunt excepționale. Iar condițiile din spitalul nostru sunt excelente”. În Bulgaria, exodul tinerilor medici face ca situația să se înrăutățească constant. Presiunile asupra unui sistem care se află oricum în pragul colapsului cresc în continuare. Este un cerc vicios.

Ne întoarcem în România. Adina Lariu este șefa spitalului din Rupea. Aici trăiesc 5.000 de oameni. Dar și locuitorii din Bunești vin să se trateze la acest spital. Iar de când doctorul de familie Ana Șestacovici și-a închis cabinetul, situația s-a schimbat radical în spital. Sala de așteptare de la urgențe este arhiplină, iar ambele salvări sunt în continuu pe drumuri.

Spitalul din Rupea este suprapopulat și are nevoie urgentă de mai mulți medici. Lariu spune că există posturi libere de ani de zile, rămase neocupate. În cazuri de urgență trebuie să se apeleze la pensionari. Sau la angajați cu jumătate de normă, care au calificările necesare.

Spitalele trebuie să se descurce cu această situație. Sala de operație a fost închisă timp de șase ani pentru că lipseau, de exemplu, anesteziștii. Între timp se poate opera din nou, dar numai vinerea sau la sfârșitul săptămânii, când anestezistul cu jumătate de normă poate ajunge la spital.

Emigranții sunt motivul lipsei personalului, spune șefa spitalului, Lariu. Nu a putut să-i oprească pe cei care au vrut să plece în străinătate.

Medicii de familie - o specie pe cale de dispariție

În mod tradițional, și în România medicii de familie reprezintă baza sistemului sanitar. Se ocupă de pacienții lor, iar în cazurile mai grave, fac trimiteri către specialiști. Dar medicii de familie sunt o specie pe cale de dispariție. În prezent, 11.250 de medici de familie lucrează în România. Sunt cu 25 la sută mai puțini decât în urmă cu șapte ani, conform Uniunii Medicilor de Familie. În plus, prea puțini absolvenți aleg această specializare.

Criza se simte îndeosebi în zonele rurale. Jumătate din populația României de 20 milioane de locuitori locuiește la sat, dar acești oameni se bazează pe numai 38 la sută din medicii de familie. Spitale nu prea există în zonele rurale, iar dacă există, acestea sunt vechi și într-o stare precară.

În Bulgaria, lipsa personalului medical se simte și în clinicile de la marginea capitalei Sofia. Ivan Ivanov, neurolog cu o experiență de peste 30 de ani, este șeful singurului spital din Gorna Oryahovița. Orașul, având aproximativ 30.000 de locuitori, se află în nordul Bulgariei. ”Nu este vorba numai despre diferența de salariu, care oricum e semnificativă. Este vorba despre a găsi condiții mai bune de muncă, șanse de a progresa în carieră. Și la urma urmei, și de a te perfecționa profesional”, povestește Ivanov. Mulți medici au aici mai multe locuri de muncă, pentru a-și putea păstra nivelul de trai. Așa se rezolvă oarecum și lipsa personalului. Ivanov merge în fiecare săptămână în trei localități învecinate, pentru a-și vedea pacienții.

Soluții?

În spitalul său, vârsta medie a medicilor este de 55-60 de ani. O treime din asistenții medicali au depășit deja vârsta pensionării. Numai doi medici au sub 30 de ani. ”Lipsesc de fapt medici în fiecare departament”, spune Ivanov. Dar situația cea mai gravă este la Terapie Intensivă și la Neonatologie.

La departamentul Interne, medicul Yordanka Drumeva, în vârstă de 60 de ani, este în continuare cea mai tânără dintre colegii săi. Ceilalți doi medici au 64, respectiv 65 de ani. ”Îmi fac mari griji. Când mă voi hotărî să ies la pensie, vom avea mari greutăți să găsim pe altcineva”, spune Drumeva. ”Niciun medic tânăr nu dorește să lucreze într-un spital de provincie, cum este al nostru”.

Acest reportaj a fost realizat în cadrul programului ”Reporters in the Field”, sprijinit de Fundația Robert Bosch.