Săptămâna Premiilor Nobel

Premiile Nobel reprezintă multe, dar nu tocmai diversitate și egalitate între sexe. Din 1901 încoace, au fost distinși cu premiul Nobel, pe lângă 25 de organizații, un total de 923 oamni de știință, scriitori și "militanți pentru pace". Câștigătorul tipic de Nobel este bărbat, alb și în vârstă – și asta nu doar în domeniul ştiinţei.

Aproape toate distincțiile au revenit Europei și SUA, Japonia primind doar 28, Australia 14, India 12, Africa de Sud 11 iar China doar 8. Domeniul ştiinţei nu reprezintă o excepție.

Mari diferențe mai ales la categoriile ştiinţifice

Cel mai clar iese în evidență diferența dintre sexe la Premiile Nobel pentru știință. Motivul este că știința a fost dominată de bărbați, în mod tradițional, și că adesea au fost premiate descoperiri științifice făcute deja cu mulți ani în urmă.

Din totalul laureaților, 54 sunt femei, mai puțin de 6%. Marie Curie a primit Nobelul chiar de două ori, în 1903 pentru Fizică, opt ani mai târziu pentru Chimie. În total, femeile au fost distinse cu 12 Premii Nobel pentru Medicină, 5 pentru Chimie și 3 pentru Fizică.

Mai avem 17 laureate ale Nobelului pentru Pace și 15 laureate pentru Literatură – anul trecut, de exemplu, Nobelul pentru Literatură a fost câștigat de scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk.

În plus, tot anul trecut o femeie a câștigat Nobelul pentru Economie: Esther Duflo, cu dublă cetățenie americano-franceză. În 2019 s-au aflat deci două femei între cei 15 laureați.

Laureaţi controversați

Nobelul este considerat și azi cel mai important premiu în domeniile în care se acordă, chiar dacă în ultimii ani au existat destule scandaluri și numeroși laureaţi controversați. Premiul a fost fondat de Alfred Nobel, care a făcut avere vânzând explozibil.

Deosebit de controversate au fost Nobelurile pentru Pace acordate lui Barack Obama, la doar nouă luni de la preluarea funcției de președinte al SUA, liderului palestinian Arafat sau „proiectului de pace” Uniunea Europenă. Pe de altă parte, Mahatma Gandhi, figura-simbol a luptei pașnice împotriva nedreptății și intimidării, nu a primit niciodată premiul, deși a fost nominalizat de numeroase ori.

Controversate au fost și premiile pentru Literatură acordate finlandezului Eemil Sillanpää, pe care foarte puțină lume îl știe și îl citește, suedezului Harry Edmund Martinson, care s-a premiat practic pe el însuși, ca membru al Academiei Nobel, şi care, la scurt timp de la decernarea distincției, s-a sinucis. Ar mai fi de amintit şi scriitorul austriac Peter Handke, criticat că nu recunoaște sau bagatelizează crimele de război comise de sârbi în războiul din fosta Iugoslavie.

În domeniul științelor naturale, puțini câștigători sunt controversați, cu siguranță și pentru că materia de studiu este adesea foarte complexă. Patologul danez Johannes Grib Fibiger a primit însă, în 1926, Nobelul pentru Medicină, după ce ar fi descoperit că un mic vierme intenstinal este responsabil pentru cancerul la stomac, ceea ce s-a dovedit mai târziu a fi total fals.

Canadianul John Macleod a primit, în 1923, Nobelul deși se afla în concediu atunci când angajați de la institutul său au descoperit insulina. Iar în 2002, japonezul Koichi Tanaka a primit Nobelul pentru Chimie pentru o procedură de folosire a laserului pe care doar el singur o utilizează.

În 2020, mai multe femei laureate?

Femeile au stat în umbra concurenților bărbați mai ales în disciplinele științifice. Nici măcar cercetătoarele implicate în studii laureate ulterior cu Premiul Nobel nu au fost distinse pentru munca lor.

Din această categorie fac parte cu siguranță Lise Meitner (cea care a descoperit eliberarea de energie la fisiunea nucleară), Jocelyn Bell Burnell (cea care a descoperit prima stea neutronică, numită și pulsar) sau astronoma americană Vera Rubin, care a descoperit deja în anii 1970 primele dovezi convingătoare de existență a materiei negre. Premiați au fost în schimb pe această temă anul trecut trei astrofizicieni bărbați.

Cercetătoare de frunte în loc de cote pentru femei

În vremuri în care se discută mult despre egalitate între sexe și diversitate, există așteptări mari și de la Fundația Nobel.

Ceva s-a schimbat structural în ultimele decenii și în domeniul științelor naturale. Între timp există numeroase femei candidate care ar merita pe deplin Nobelul. Deja din 2012 cercetătoarele Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna sunt considerate candidate cu mari șanse la Nobel. Ele au descoperit tehnologia de editare genetică Crispr-CAS9.