Teama de o "dictatură Covid" în Europa
31 martie 2020Considerând că atacul constituie cea mai bună apărare, premierul ungar Viktor Orban a atacat deja preventiv Uniunea Europeană pentru posibile critici la adresa noii sale legi privind starea de urgență. Într-un interviu acordat unui post de radio, el a declarat luni dimineață: "Le-am comunicat clar cârcotașilor din Uniunea Europeană că acestea nu sunt vremuri optime pentru a ieși în evidență cu tot felul de chestiuni de ordin juridic și a face pe deștepții." După depășirea crizei va fi timp suficient pentru discuții, a mai adăugat el. "Dacă oricum nu ne pot ajuta - și asta nu pot în niciun caz - atunci măcar să nu împiedice Ungaria să se apere", a conchis șeful guvernului de la Budapesta.
Comisia Europeană a răspuns la obiect acestor afirmații polemice. Ajutăm cât este posibil, a declarat purtătorul de cuvânt Eric Mamer, de aceea Ungaria are acces la noul fond special pentru investiții în vremuri de corona, dotat cu cinci miliarde de euro, pentru a-și îmbunătăți, de pildă, sistemul sanitar. În afară de asta, guvernul de la Budapesta, care este cel mai mare beneficiar net de fonduri europene, încasează anual sume de miliarde de la Bruxelles.
Critici din toate părțile
Într-adevăr, criticile nu au întârziat să apară. Și acestea nu s-au făcut auzite doar la Bruxelles. Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a transmis de la Strasbourg avertismentul că statele membre ale UE trebuie să respecte esența principiilor democratice. O stare de urgență nelimitată și necontrolatănu respectă această cerință. În plus, o dezbatere în mass media constituie un element central al unei ordini libere și democratice, a mai adăugat Pejcinovic Buric.
Noua lege pedepsește cu închisoarea răspândirea unor informații "neadevărate" despre coronavirus, inclusiv de către jurnaliști. De aceea există temerea că orice relatare care nu este pe placul guvernului va fi sancționată sau chiar împiedicată de la apariție.
Puterea Parlamentului este momentan limitată
Și organizația pentru drepturi civice a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a protestat împotriva legii fiindcă nu este conformă standardelor internaționale. Numeroase organizații civice și de apărare a drepturilor omului din Europa s-au pronunțat împotriva legii privind starea de urgență în Ungaria, adoptată luni de Parlament.
Comisia de specialitate a Parlamentului European a avertizat că măsurile luate împotriva coronavirusului nu trebuie să afecteze drepturile fundamentale, statul de drept și principiile democratice. De aceea Comisia Europeană ar trebui să verifice acum în ce măsură Ungaria își mai îndeplinește obligațiile ce decurg din tratatele europene.
Prin procedura conform articolului 7, UE poate verifica dacă un stat membru respectă principiile statului de drept și-l poate sancționa retrăgându-i dreptul de vot. În plus, și fondurile europene pentru acel stat pot fi reduse. Totuși, procedura în cauză și-a dovedit în trecut ineficiența fiindcă decizia trebuie luată în unanimitate. Ungaria, împotriva căreia a fost demarată o astfel de procedură în 2018, și Polonia, care este amenințată cu o astfel de procedură, se pot sprijini reciproc în cadrul Consiliului European.
Procedura demarată împotriva Ungariei cu doi ani în urmă este de facto suspendată. Noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, voia să repornească procedura, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. În principiu, UE nu dispune de mijloace concrete împotriva voinței lui Orban de a-și asigura la Budapesta puteri sporite.
Naționaliști și populiști din alte țări s-ar putea simți încurajați
"Viktor Orban este un recidivist în materie de subminare a democrației", a declarat șeful socialiștilor europeni, Serghei Stanișev. Acum i-a reușit un vis al său dintotdeauna, să aibă cât mai multă putere și să fie cât mai puțin controlat. Orban a demonstrat mereu că nu este un om de încredere. El a atacat deja mass media, justiția și angajații. Acum a luat în vizor principiile fundamentale ale democrației, a afirmat Stanișev.
Alți europarlamentari social-democrați se tem că legea privind starea de urgență pe termen nelimitat a lui Orban va fi imitată și de alții. Naționaliști și populiști din alte țări s-ar putea simți încurajați de acțiunea premierului ungar. Există relatări conform cărora președintele Consiliului European, Louis Michel, s-ar confrunta cu presiuni din partea țărilor membre al Grupului de la Vișegrad, care-i cer să facă să eșueze procedurile de sancționare a Ungariei și Poloniei pentru încălcarea principiilor statului de drept.
Unii eurodeputați se îndoiesc oricum că în toiul crizei provocate de coronavirus Consiliul European va aborda această temă politică brizantă, lansându-se într-o dispută privind valorile democratice ale UE. De asemenea, există critici la adresa comportamentului ezitant al Comisiei Europene care, la fel ca și Consiliul, nu avansează cu procedurile potrivit articolului 7, care pot duce la suspendarea unui stat membru dacă încalcă valorile fundamentale.
Temerile opoziției ungare
Și reprezentanți ai opoziției ungare din Parlamentul European, cum ar fi deputata Klara Dobrev (Coaliția Democratică), se tem că Orban se folosește de prezenta criză pentru a-și spori puterea. Legea privind starea de urgență nu se referă la criza generată de coronavirus, ci atestă ideea democrației iliberale care caracterizează politica lui Orban. În plus, potrivit lui Dobrev, premierul ungar are nevoie de un nou dușman fiindcă nu mai există migranți.
Un grup transpartinic de eurodeputați, din care fac parte liberalul Guy Verhofstadt, precum și reprezentanți ai social-democraților, ecologiștilor și formațiunilor de stânga, solicită instituțiilor europene să apere democrația în timpul pandemiei de coronavirus. Membrii acestui grup consideră că legea din Ungaria care îi permite lui Orban să guverneze de acum înainte, pe termen nelimitat, prin decrete, este un exemplu dintre cele mai periculoase de amenințare la adresa democrației și statului de drept.
Daniel Caspary, eurodeputat al Partidului Popular European, nu crede, în schimb, că legea din Ungaria amenință principiile fundamentale europene. El consideră că legea privind starea de urgență nu este gândită să-i confere puteri sporite premierului, ci mai degrabă este o încercare de a demonstra propriei populații capacitatea de acțiune a guvernului în toiul crizei provocate de coronavirus. Totuși, Caspary s-a arătat îngrijorat de faptul că starea de urgență a fost declarată pe termen nelimitat, chiar dacă Parlamentul ungar îi poate pune capăt oricând. Partidul lui Orban, Fidesz, deține în forul legislativ o majoritate de două treimi, astfel încât nu există practic posibilitatea încetării stării de urgență fără asentimentul premierului. În plus, sancționarea dură a "relatărilor nepermise" despre coronavirus este, în opinia eurodeputatului, un răspuns greșit la o problemă îndreptățită: răspândirea de fake news.